pentru implementarea Programului de dezvoltare a infrastructurii si a unor baze sportive din spatiul rural pe anul 2009, instituit prin Ordonanta Guvernului nr. 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii si a unor baze sportive din spatiul rural

Publicat in Monitorul Oficial nr. 753 din 4 noiembrie 2009 (M. Of. nr. 753/2009)

In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, al art. 8 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii si a unor baze sportive din spatiul rural, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2007, cu modificarile ulterioare, precum si al Legii bugetului de stat pe anul 2009 nr. 18/2009, cu modificarile si completarile ulterioare,

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

Art. 1. -

(1) Se aproba repartizarea sumei de 159.922 mii lei pe proiecte, pentru finantarea Programului de dezvoltare a infrastructurii si a unor baze sportive din spatiul rural pe anul 2009, din sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata, potrivit anexelor nr. 1 si 2, care fac parte integranta din prezenta hotarare.

(2) Suma prevazuta la alin. (1) se utilizeaza pentru finantarea tuturor cheltuielilor eligibile necesare realizarii obiectivelor de investitii prevazute in cererile de finantare declarate eligibile, selectate in conditiile legii, in baza criteriilor stabilite in Ghidul de eligibilitate si in Ghidul solicitantului.

(3) Unitatilor administrativ-teritoriale prevazute in anexa nr. 3, care face parte integranta din prezenta hotarare, li se retrag sumele alocate prin Hotararea Guvernului nr. 432/2009 privind repartizarea pe proiecte a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru finantarea Programului de dezvoltare a infrastructurii si a unor baze sportive din spatiul rural, pentru executia lucrarilor prevazute in cererile de finantare declarate eligibile in cadrul Programului de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural, ca urmare a faptului ca au primit finantare din alte surse decat prin Programul de dezvoltare a infrastructurii si a unor baze sportive din spatiul rural.

Art. 2. – Ordonatorii principali de credite raspund de modul de utilizare, in conformitate cu dispozitiile legale, a sumei alocate potrivit prevederilor art. 1.

Art. 3. – Unitatilor administrativ-teritoriale prevazute in anexele nr. 1 si 2 li se asigura finantarea proiectelor din sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata alocate bugetelor locale, pana la nivelul sumei rezultate in urma indeplinirii procedurii de atribuire a contractului de achizitie publica, dar nu mai mult decat suma prevazuta in cererea de finantare aprobata potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii si a unor baze sportive din spatiul rural, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2007, cu modificarile ulterioare.

Art. 4. – Ministerul Finantelor Publice este autorizat sa introduca modificarile corespunzatoare in volumul si in structura bugetului de stat pe anul 2009.

Art. 5. – Anexa nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 602/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii si a unor baze sportive din spatiul rural, precum si a Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei privind determinarea oportunitatii, eligibilitatii si aprobarii proiectelor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 420 din 16 mai 2006, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 12, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“(4) In cazul in care, pe parcursul implementarii proiectului, apare necesitatea temeinic justificata a unor modificari de solutie care implica costuri suplimentare, peste nivelul sumei rezultate in urma indeplinirii procedurii de atribuire a contractului de achizitie publica, beneficiarul va inainta Comisiei o cerere de suplimentare a finantarii.”

2. La articolul 12, dupa alineatul (4) se introduc trei noi alineate, alineatele (4¹), (4²) si (4³), cu urmatorul cuprins:

“(4¹) Cererea de suplimentare a finantarii va fi insotita de urmatoarele documente:

a) nota de fundamentare privind necesitatea si oportunitatea modificarii de solutie intervenite, insusita de reprezentantul legal al unitatii administrativ-teritoriale si de proiectant;

b) studiul de fezabilitate actualizat ca urmare a modificarii de solutie intervenite, intocmit in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii;

c) hotararea consiliului local al unitatii administrativ-teritoriale pentru aprobarea noilor indicatori tehnico-economici ai investitiei.

(4²) In urma analizei cererii de suplimentare a finantarii si a documentelor justificative, Comisia va putea aproba noua valoare de finantare, fara a depasi valoarea maxima stabilita in art. 8 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 7/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2007, cu modificarile ulterioare.

(4³) Documentele prevazute la alin. (4¹) vor fi transmise Comisiei, in doua exemplare, unul in original si unul in copie, in conformitate cu procedurile prevazute in Ghidul de eligibilitate.”

3. Dupa articolul 12 se introduce un nou articol, articolul 12¹, cu urmatorul cuprins:

“Art. 12¹. – Dupa aprobarea de catre Comisie a cererii de suplimentare a finantarii, beneficiarul va aplica procedura negocierii fara publicarea prealabila a unui anunt de participare, conform art. 122 lit. i) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, si va informa Comisia despre aceasta. Dispozitiile art. 12 alin. (4²) se aplica in mod corespunzator.”

PRIM-MINISTRU
EMIL BOC

Contrasemneaza:
—————
Secretarul general al Guvernului,
Daniela Nicoleta Andreescu
Viceprim-ministru, ministrul administratiei si internelor,
interimar,
Vasile Blaga
Ministrul dezvoltarii regionale si locuintei,
Vasile Blaga
Ministrul finantelor publice,
Gheorghe Pogea

ANEXA Nr. 1

ETAPA II

Repartizarea pe proiecte a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru finantarea Programului de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural

Judetul Iasi

Unitatea administrativ-teritoriala: Aroneanu

Denumirea lucrarii: ALIMENTARE CU APA IN SISTEM CENTRALIZAT DIN SURSA RAJAC IASI A SATELOR DOROBANT SI SOROGARI

Suma (mii lei): 292

Unitatea administrativ-teritoriala: Bals

Denumirea lucrarii: ALIMENTARE CU APA COMUNA BALS, JUDETUL IASI, SATELE BOURENI SI BALS

Suma (mii lei): 298

Unitatea administrativ-teritoriala: Ceplenita

Denumirea lucrarii: CONSTRUCTIE DE PUNTI PIETONALE SI PODETE IN COMUNA CEPLENITA SI MODERNIZARE SUPRASTRUCTURA POD PROVIZORIU IN SAT CEPLENITA,COMUNA CEPLENITA, JUDETUL IASI

Suma (mii lei): 65

Unitatea administrativ-teritoriala: Costuleni

Denumirea lucrarii: POD BETON ARMAT PESTE PARAUL COZIA, SATUL COZIA, POD BETON ARMAT PESTE TORENT, LOCALITATEA COZIA, COMUNA COSTULENI, JUDETUL IASI

Suma (mii lei): 47

Unitatea administrativ-teritoriala: Deleni

Denumirea lucrarii: REABILITARE PODET “LA CEUCA” SI PODET “LA ROTARU” PESTE PARAUL FIERBATOAREA IN SATUL FEREDENI, COMUNA DELENI

Suma (mii lei): 220

Unitatea administrativ-teritoriala: Dumesti

Denumirea lucrarii: POD PESTE PARAUL MASCU PE D.C. 36 SI PODET PE DRUM SATESC LA DUMITRASCU IN SATUL PAUSESTI COMUNA DUMESTI JUDETUL IASI

Suma (mii lei): 19

Unitatea administrativ-teritoriala: Golaiesti

Denumirea lucrarii: REABILITARE PODURI SI PODETE PE DC 19 GOLAESTI – PODU JIJIEI PETRESTI SI PE DC 15 GOLAESTI – MEDELENI

Suma (mii lei): 59

Unitatea administrativ-teritoriala: Mironeasa

Denumirea lucrarii: POD BETON ARMAT PESTE PARAUL URSITA SI PODETE IN COMUNA         MIRONEASA

Suma (mii lei): 55

Unitatea administrativ-teritoriala: Motca

Denumirea lucrarii: MODERNIZARE PODURI SI PODETE COMUNA MOTCA, JUDETUL IASI

Suma (mii lei): 165

Unitatea administrativ-teritoriala: Romanesti

Denumirea lucrarii: RETEA DE ALIMENTARE CU APA COMUNA ROMANESTI, SATELE              ROMANESTI, AVANTU, URSOAIA COMUNA ROMANESTI, JUDETUL IASI

Suma (mii lei): 342

Unitatea administrativ-teritoriala: Ruginoasa

Denumirea lucrarii: CANALIZARE COMUNA RUGINOASA, JUDETUL IASI

Suma (mii lei): 4

Unitatea administrativ-teritoriala: Targu Frumos

Denumirea lucrarii: LUCRARI DE INFRASTRUCTURA PE STRADA TUDOR VLADIMIRESCU – POD PESTE PARAUL BAHLUIET

Suma (mii lei): 139

Unitatea administrativ-teritoriala: Todiresti

Denumirea lucrarii: PODURI SI PODETE IN COMUNA TODIRESTI

Suma (mii lei): 245

Unitatea administrativ-teritoriala: Tomesti

Denumirea lucrarii: INFIINTARE RETEA DE ALIMENTARE CU APA IN SISTEM CENTRALIZAT IN SATELE COMUNEI TOMESTI, JUDETUL IASI

Suma (mii lei): 449

ANEXA Nr. 2

ETAPA II

Repartizarea pe proiecte a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru finantarea Programului de dezvoltare a infrastructurii unor baze sportive din spatiul rural

Judetul Iasi

Unitatea administrativ-teritoriala: Aroneanu

Denumirea lucrarii: BAZA SPORTIVA MULTIFUNCTIONALA FORMATA DIN TEREN DE SPORT          PENTRU HANDBAL, BASCHET, TENIS, MINIFOTBAL SI CONSTRUCTII ANEXE     CUPRINZAND: VESTIARE, IMPREJMUIRE, ILUMINAT – NOCTURNA SI        PARCARE AUTO, IN SAT SOROGARI, COMUNA ARONEANU

Suma (mii lei): 150

Unitatea administrativ-teritoriala: Bals

Denumirea lucrarii: INFIINTARE BAZA SPORTIVA BALS, JUDETUL IASI, LUCRARI CONSTRUIRE STADION COMUNAL

Suma (mii lei): 150

Unitatea administrativ-teritoriala: Baltati

Denumirea lucrarii: AMENAJARE BAZA SPORTIVA

Suma (mii lei): 4

Unitatea administrativ-teritoriala: Braesti

Denumirea lucrarii: CONSTRUIRE BAZA SPORTIVA IN COMUNA BRAESTI

Suma (mii lei): 150

Unitatea administrativ-teritoriala: Butea

Denumirea lucrarii: CONSTRUIRE BAZA SPORTIVA IN COMUNA BUTEA

Suma (mii lei): 150

Unitatea administrativ-teritoriala: Ciohorani

Denumirea lucrarii: CONSTRUIRE BAZA SPORTIVA IN COMUNA CIOHORANI

Suma (mii lei): 4

Unitatea administrativ-teritoriala: Costuleni

Denumirea lucrarii: AMENAJARE TEREN MULTIFUNCTIONAL PENTRU ACTIVITATI SPORTIVE IN SAT COSTULENI, COMUNA COSTULENI, JUDETUL IASI

Suma (mii lei): 4

Unitatea administrativ-teritoriala: Deleni

Denumirea lucrarii: CONSTRUIRE BAZA SPORTIVA MODEL TIP 1 IN COMUNA DELENI, JUDETUL IASI

Suma (mii lei): 150

Unitatea administrativ-teritoriala: Dumesti

Denumirea lucrarii: CONSTRUIRE BAZA SPORTIVA MODEL TIP 1 IN COMUNA DUMESTI, JUDETUL IASI

Suma (mii lei): 150

Unitatea administrativ-teritoriala: Halaucesti

Denumirea lucrarii: AMENAJARE BAZA SPORTIVA IN LOCALITATEA HALAUCESTI, JUDETUL IASI

Suma (mii lei): 4

Unitatea administrativ-teritoriala: Harmanesti

Denumirea lucrarii: CONSTRUIRE BAZA SPORTIVA, STADION COMUNAL IN COMUNA HARMANESTI, JUDETUL IASI

Suma (mii lei): 150

Unitatea administrativ-teritoriala: Mircesti

Denumirea lucrarii: CONSTRUIRE BAZA SPORTIVA

Suma (mii lei): 150

Unitatea administrativ-teritoriala: Mironeasa

Denumirea lucrarii: CONSTRUIRE BAZA SPORTIVA MODEL TIP I IN COMUNA MIRONEASA,   JUDETUL IASI

Suma (mii lei): 150

Unitatea administrativ-teritoriala: Plugari

Denumirea lucrarii: CONSTRUIRE BAZA SPORTIVA IN COMUNA PLUGARI, JUDETUL IASI

Suma (mii lei): 4

Unitatea administrativ-teritoriala: Prisacani

Denumirea lucrarii: AMENAJARE BAZA SPORTIVA IN COMUNA PRISACANI, JUDETUL IASI

Suma (mii lei): 150

Unitatea administrativ-teritoriala: Raducaneni

Denumirea lucrarii: AMENAJARE BAZA SPORTIVA IN LOCALITATEA RADUCANENI, JUDETUL IASI

Suma (mii lei): 4

Unitatea administrativ-teritoriala: Romanesti

Denumirea lucrarii: AMENAJARE BAZA SPORTIVA IN COMUNA ROMANESTI, JUDETUL IASI

Suma (mii lei): 4

Unitatea administrativ-teritoriala: Ruginoasa

Denumirea lucrarii: AMENAJARE BAZA SPORTIVA IN COMUNA RUGINOASA, JUDETUL IASI

Suma (mii lei): 150

Unitatea administrativ-teritoriala: Siretel

Denumirea lucrarii: AMENAJARE BAZA SPORTIVA IN LOCALITATEA SIRETEL, JUDETUL IASI

Suma (mii lei): 150

Unitatea administrativ-teritoriala: Tansa

Denumirea lucrarii: CONSTRUIRE BAZA SPORTIVA, SAT SUHULET, COMUNA TANSA, JUDETUL IASI

Suma (mii lei): 4

Unitatea administrativ-teritoriala: Targu Frumos

Denumirea lucrarii: AMENAJARE BAZA SPORTIVA IN LOCALITATEA TARGU FRUMOS, JUDETUL IASI

Suma (mii lei): 150

Unitatea administrativ-teritoriala: Tatarusi

Denumirea lucrarii: REALIZAREA UNEI BAZE SPORTIVE CU TEREN DE FOTBAL OMOLOGABIL TIP 1

Suma (mii lei): 4

Unitatea administrativ-teritoriala: Tomesti

Denumirea lucrarii: AMENAJARE BAZA SPORTIVA IN LOCALITATEA TOMESTI, JUDETUL IASI

Suma (mii lei): 4

Unitatea administrativ-teritoriala: Tibanesti

Denumirea lucrarii: CONSTRUCTIE BAZA SPORTIVA

Suma (mii lei): 150

Unitatea administrativ-teritoriala: Ungheni

Denumirea lucrarii: CONSTRUIRE BAZA SPORTIVA, STADION COMUNAL

Suma (mii lei): 146

Unitatea administrativ-teritoriala: Victoria

Denumirea lucrarii: CONSTRUIRE BAZA SPORTIVA

Suma (mii lei): 150

ANEXA Nr. 3

Retragerea sumelor alocate prin Hotararea Guvernului nr. 432/2009 pentru executia lucrarilor in cadrul Programului de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural

Judetul Iasi

Unitatea administrativ-teritoriala: Fantanele

Denumirea lucrarii: ALIMENTAREA CU APA A LOCALITATII FANTANELE, COMUNA FANTANELE, JUDETUL IASI

Suma (mii lei): 290

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. – In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

a) competitie sportiva – intrecere sportiva organizata pe ramuri de sport, intre mai multe echipe sau concurenti independenti, pe baza unui regulament si a unui program, avand drept scop stabilirea unei ordini ierarhice a competitorilor in clasamentul final;

b) joc sportiv – intrecere sportiva desfasurata in cadrul sau in afara unei competitii sportive, care poate avea caracter oficial sau amical, intern ori international, si se disputa pe baza unui regulament, avand drept scop stabilirea unui invingator;

c) organizator de competitii sportive – structura sportiva, legal constituita si recunoscuta oficial, care are dreptul de a organiza competitii sportive;

2

d) organizator de jocuri sportive – structura sportiva, legal constituita si recunoscuta oficial, care organizeaza jocuri sportive, desfasurate fie in cadrul unei competitii sportive oficiale, fie separat, in cadrul unor intreceri sportive cu caracter amical;

e) oficial – persoana care reprezinta o autoritate, membru al unei comisii, arbitru, observator, antrenor, preparator fizic, responsabil tehnic, medical ori administrativ din cadrul federatiilor, ligilor, asociatiilor judetene si cluburilor, acreditata sau, dupa caz, autorizata in functia ori pozitia pe care o detine;

f) grad de risc al competitiei sau al jocului sportiv – nivelul posibilitatii producerii unor fapte indreptate impotriva ordinii si sigurantei publice, cu ocazia desfasurarii competitiei sau a jocului sportiv;

g) evacuare a participantilor – ansamblul masurilor imperative desfasurate de catre structurile de ordine, pentru scoaterea, in mod organizat, din locul de desfasurare a competitiei sau jocului sportiv, a unui spectator, a unui grup de spectatori sau a tuturor participantilor;

h) stare vadita de ebrietate – consecinta a consumului de bauturi alcoolice asupra comportamentului unei persoane, manifestata prin vorbire incoerenta, mers sinuos si dificultati de orientare temporal-spatiala, precum si prin mirosul specific de alcool, emanat de catre persoana in cauza;

i) control corporal preventiv si al bagajelor – verificarea sumara a tinutei vestimentare si a bagajelor participantilor, in scopul prevenirii introducerii in locurile de desfasurare a competitiei sau a

jocului sportiv a obiectelor si materialelor interzise la detinere;

j) interzicere a accesului sau a participarii la unele competitii sau jocuri sportive – masura de siguranta, inclusiv provizorie, dispusa de instanta de judecata sau de catre procuror, ori sanctiune

contraventionala complementara, dispusa de catre agentul constatator, prin care se impune unei persoane interzicerea accesului/participarii la unele competitii sau jocuri sportive, desfasurate in tara sau in strainatate, de genul celor la care aceasta a savarsit fapte de natura contraventionala sau penala;

k) baza sportiva – totalitatea terenurilor, spatiilor, instalatiilor si constructiilor special amenajate, in vederea organizarii si desfasurarii de competitii sportive, jocuri sportive si alte activitati de educatie

fizica si sport;

l) arena sportiva – spatiul care cuprinde terenul de sport unde se desfasoara competitia sau jocul sportiv, precum si tribunele pentru spectatori;

m) zona imediata locului de desfasurare a competitiilor sportive – spatiul cuprins intre aliniamentul punctelor unde se efectueaza controlul documentelor de acces si limita exterioara a

bazei sportive;

n) zona apropiata locului de desfasurare a competitiilor sportive – spatiul situat dincolo de limita exterioara a zonei imediate, care cuprinde si strazile adiacente bazei sportive;

o) comandant al fortelor de ordine – seful efectivelor de jandarmi care executa misiunea de asigurare si restabilire a ordinii publice;

p) sef al dispozitivului de ordine si siguranta – persoana desemnata din cadrul societatii specializate de protectie si paza care organizeaza, coordoneaza si conduce activitatea desfasurata de catre

personalul societatii pentru asigurarea ordinii si sigurantei in interiorul arenei sportive;

r) responsabil de ordine si siguranta – persoana anume desemnata de catre organizator, care asigura coordonarea dispozitivului realizat de catre personalul de ordine si siguranta si relationarea cu fortele de ordine si reprezentantii celorlalte autoritati si institutii care concura la desfasurarea in bune conditii a competitiei sau a jocului sportiv;

s) monitor de securitate – persoana anume desemnata din cadrul unitatii de jandarmi, care are responsabilitatea de a supraveghea comportamentul si actiunile suporterilor unui club din zona de

competenta, precum si relationarea acestora cu fortele de ordine;

s) ofiter de informare – persoana anume desemnata din cadrul unitatii de jandarmi, care are ca atributii relationarea dintre aceasta si un club din zona de responsabilitate, consilierea responsabilului de ordine si siguranta al clubului pe probleme de securitate si gestionarea datelor si informatiilor referitoare la comportamentul sustinatorilor clubului respectiv;

t) punct de comanda - spatiu special amenajat si dotat, destinat activitatilor de conducere si coordonare a masurilor de asigurare si restabilire a ordinii publice, care permite o buna vizibilitate asupra terenului de joc si tribunelor;

t) punct national informare manifestari sportive – structura centrala in cadrul Jandarmeriei Romane care asigura schimbul de date si informatii, in vederea realizarii cooperarii politienesti nationale si internationale cu privire la manifestarile sportive.

Art. 2. – Organizatorii competitiilor si jocurilor sportive si fortele de ordine angrenate au obligatia de a asigura protectia si siguranta spectatorilor, sportivilor si oficialilor, si de a lua masuri pentru prevenirea si inlaturarea oricaror incidente ce se pot produce pe traseele de afluire/defluire si in interiorul arenelor sportive, inainte, pe timpul si dupa terminarea competitiei sau a jocului sportiv.

Art. 3. – (1) Mentinerea ordinii publice pe traseele de deplasare catre bazele sportive, in localitati sau in afara acestora, pana la limita exterioara zonei apropiate, se realizeaza in mod nemijlocit de catre

organele de politie competente teritorial.

(2) Unitatile de jandarmi vor informa organele de politie cu privire la traseele de deplasare ale echipelor si suporterilor.

Art. 4. – (1) Asigurarea ordinii publice in zona apropiata si imediata a bazelor sportive si in alte locuri destinate desfasurarii competitiilor si jocurilor sportive cu grad de risc, se realizeaza in mod

nemijlocit de catre structurile de jandarmi competente teritorial.

(2) In situatii expres determinate, prevazute in planul de actiune intocmit in acest sens de catre unitatea de jandarmi, asigurarea ordinii publice in anumite locuri publice, dispuse in afara zonei apropiate, se va realiza de catre structurile de jandarmi competente teritorial.

(3) Locurile dispuse in afara zonei apropiate sunt pietele, caile publice ori alte locuri unde exista posibilitatea ca grupurile de suporteri adversi sa se intalneasca si sa tulbure ordinea si siguranta

publica.

Art. 5. – (1) Raspunderea pentru asigurarea masurilor de ordine si siguranta in interiorul arenelor sportive revine organizatorului, care poate incheia, in acest sens, contracte de prestari servicii, in conditiile legii, cu societati specializate de protectie si paza.

(2) Asigurarea ordinii si sigurantei participantilor in interiorul arenelor sportive in care se desfasoara competitii sau jocuri sportive

5

cu grad scazut de risc, se poate face de catre organizator cu personal propriu.

(3) Organizatorul stabileste toate masurile ce se impun pentru prevenirea incendiilor, asigurarea unei circulatii fluente pe caile de acces, asigurarea unor cai de evacuare a spectatorilor in cazuri

deosebite, in conditii de siguranta si timp optim, si pentru mentinerea in stare de functionare a tuturor instalatiilor specifice.

(4) Masurile stabilite de organizator pentru asigurarea ordinii si sigurantei participantilor in interiorul arenelor sportive se inscriu in planul de actiune al societatii specializate de protectie si paza care

presteaza serviciul contractat. In acest sens, responsabilul de ordine si siguranta al organizatorului solicita ofiterului de informare date si informatii de interes operativ, privind suporterii care vor participa la jocul sportiv.

(5) Planul de actiune este aprobat, in toate situatiile, de catre comandantul structurii de jandarmi competente teritorial.

(6) Fiecare unitate de jandarmi desemneaza un ofiter de informare, insarcinat cu stabilirea contactelor de lucru cu oficialii cluburilor sportive din zona de responsabilitate.

(7) Monitorii de securitate supravegheaza comportamentul spectatorilor, atat pe traseele de afluire/defluire spre/de la baza sportiva, cat si in interiorul acesteia, inclusiv prin efectuarea de

inregistrari video si fotografii operative, in scopul identificarii persoanelor care savarsesc fapte antisociale. Acestea, precum si inregistrarile video efectuate in conditiile art. 10 alin. (1) lit. h),

constituie mijloace de proba pentru solutionarea cauzelor de natura penala sau contraventionala.

(8) In situatia desfasurarii unor competitii sau jocuri sportive intr-o alta localitate decat cea in care isi are sediul clubul, responsabilul de ordine si siguranta, dupa consultarea prealabila a reprezentantilor grupurilor de suporteri, are obligatia de a transmite ofiterului de informare toate detaliile referitoare la deplasarea echipei, a oficialilor si a jurnalistilor acreditati, prin indicarea coordonatelor orare ale deplasarii, a mijloacelor de transport folosite, a locurilor de cazare si a programului pentru perioada de sedere in localitatea de disputare a competitiei sau a jocului sportiv, precum si numarul de bilete achizitionate de catre suporterii proprii, identitatea acestora, deplasarea suporterilor si indicarea agentiilor de turism care organizeaza calatoria, coordonatele orare si itinerariul de deplasare al acestora, mijloacele de transport folosite si locurile de cazare.

(9) Unitatea de jandarmi al carei comandant a aprobat planul de actiune, are obligatia de a verifica modul de aplicare a prevederilor stabilite in acesta.

Art. 6. – (1) Responsabilul de ordine si siguranta, comandantul fortelor de ordine, seful dispozitivului de ordine si siguranta, reprezentantul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta, un reprezentant al serviciului de ambulanta, delegat la manifestarea sportiva, precum si prefectul ori reprezentantul sau, in cazul in care

prezenta acestuia este necesara, isi desfasoara activitatea in punctul de comanda, urmarind derularea in bune conditii a competitiei sau a jocului sportiv.

(2) In vederea stabilirii unor practici unitare, la nivel national, privind activitatea responsabililor de ordine si siguranta, precum si instruirea de specialitate a acestora, federatiile sportive de specialitate si ligile profesioniste desemneaza in structura proprie un responsabil de ordine si siguranta, care coordoneaza aceasta activitate.

(3) Elaborarea metodologiilor de instruire a responsabililor de ordine si siguranta se face de federatiile sportive, cu sprijinul de specialitate al Jandarmeriei Romane.

Art. 7. – (1) Dupa declararea competitiei sau a jocului sportiv, comandantul unitatii de jandarmi competente teritorial, impreuna cu responsabilul de ordine si siguranta al organizatorului de joc, stabilesc gradul de risc preliminar al jocului, solicitand la nevoie si punctul de vedere al responsabilului de ordine si siguranta al federatiei de specialitate sau al ligii profesioniste, care se consemneaza in toate documentele de organizare.

(2) In situatia desfasurarii unor jocuri sportive cu grad ridicat de risc, este necesara prezenta in arena sportiva a prefectului sau a reprezentantului acestuia, precum si a unui procuror din cadrul parchetului de pe langa judecatoria in a carei circumscriptie se afla arena sportiva. Instiintarea acestora se realizeaza de catre unitatea de jandarmi competenta teritorial.

Art. 8. – (1) Restabilirea ordinii publice in interiorul bazei sportive se executa de catre efectivele de jandarmi, din initiativa comandantului acestora, cu aprobarea, dupa caz, a prefectului sau a reprezentantului acestuia, atunci cand se constata ca, in urma producerii unor acte de violenta, este pusa in pericol viata sau integritatea corporala a spectatorilor, a sportivilor, a oficialilor, a personalului de ordine si siguranta sau a celorlalti participanti.

(2) In situatiile prevazute la alin. (1), seful dispozitivului de ordine si siguranta ia toate masurile pentru respectarea intocmai de catre personalul din subordine a dispozitiilor primite in acest sens, de

la comandantul fortelor de ordine.

(3) Pentru restabilirea intr-un timp cat mai scurt a ordinii publice, atunci cand aceasta a fost grav tulburata, la solicitarea comandantului fortelor de ordine sau ca urmare a autosesizarii, oficialii responsabili dispun de indata intreruperea partiala sau totala a jocului.

Art. 9. – (1) Evacuarea din arena sportiva a unui grup de participanti, in situatia in care, prin faptele savarsite de catre acestia, se pune in pericol siguranta desfasurarii competitiei sportive, se face, dupa caz, la dispozitia prefectului sau a reprezentantului acestuia ori la solicitarea responsabilului de ordine si siguranta al organizatorului, care cere, in scris, interventia fortelor de ordine.

(2) In cazul producerii de incendii, distrugeri, catastrofe, a tulburarii grave a ordinii publice sau a altor situatii care pun in pericol viata, integritatea corporala ori sanatatea persoanelor, sau cand nu s-a reusit restabilirea ordinii publice, comandantul fortelor de ordine poate decide evacuarea partiala sau totala a participantilor.

(3) Spectatorul care, in arena sportiva, savarseste una din faptele prevazute la art. 22, sau una din infractiunile prevazute la art. 31 – 43 si art. 45, este evacuat, fara a mai putea reveni in arena pana la terminarea jocului sportiv.

(4) Observatorii desemnati de catre federatiile sportive de specialitate, de catre ligile profesioniste sau de catre forurile sportive internationale, organizatoare ale competitiilor conform regulamentelor de organizare si desfasurare, pot recomanda organizatorului de joc adoptarea unor masuri specifice pentru asigurarea ordinii si sigurantei in arena sportiva.

CAPITOLUL II

Obligatiile organizatorului de competitii sau de jocuri sportive

Art. 10. – (1) Pentru organizarea si desfasurarea activitatii de asigurare a ordinii si sigurantei spectatorilor in arena sportiva, organizatorul de competitii sau de jocuri sportive are urmatoarele obligatii:

a) sa declare jocurile sportive nationale si internationale, cu cel putin 5 zile inainte de data desfasurarii acestora, la unitatea de jandarmi competenta teritorial, care, dupa stabilirea gradului de risc,

instiinteaza administratia publica locala despre data desfasurarii competitiei sau jocului sportiv, urmand ca reprezentantii acesteia sa dispuna masurile prevazute la art. 15 din Legea nr. 60/1991 privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice, republicata;

b) sa stabileasca masurile de asigurare a ordinii si sigurantei participantilor in arena sportiva, transpuse in planul de actiune, care este inaintat pentru aprobare, unitatii de jandarmi competente teritorial, cu cel putin 3 zile inainte de data desfasurarii jocului sportiv;

c) sa efectueze, prin personalul de ordine si siguranta si, dupa caz, cu fortele de ordine, inainte de efectuarea accesului spectatorilor, un control amanuntit al arenei sportive, pentru descoperirea si indepartarea oricaror obiecte sau materiale interzise;

d) sa asigure arenele sportive cu sisteme eficiente de comunicare cu publicul;

e) sa nu permita folosirea sistemelor de comunicare cu publicul pentru incitarea spectatorilor la violenta, la producerea de distrugeri sau la denigrarea imaginii participantilor la competitiile sau jocurile sportive;

f) sa nu permita introducerea si folosirea in arena sportiva a unor instalatii de sonorizare, cu exceptia gigafoanelor portabile;

g) sa amenajeze si sa puna la dispozitia fortelor de ordine un punct de comanda;

h) sa asigure inregistrarea si supravegherea video a comportamentului participantilor in arena sportiva si in zona punctelor de acces, pe timpul afluirii si defluirii acestora, precum si pe timpul desfasurarii jocului sportiv, printr-un sistem propriu, conectat in punctul de comanda si deservit de catre un tehnician, sub indrumarea unui reprezentant al fortelor de ordine;

i) sa puna la dispozitia fortelor de ordine inregistrarea video efectuata in conditiile lit. h);

j) sa afiseze, in locuri vizibile, atentionari asupra faptului ca in arena sportiva participantii vor fi supravegheati video;

k) sa interzica, sub orice forma, vanzarea, distribuirea sau consumul bauturilor alcoolice in arena sportiva;

l) sa se asigure ca distribuirea bauturilor, a caror comercializare este permisa, se face numai in pahare din hartie sau din material plastic;

m) sa se asigure ca punctele de desfacere a bauturilor a caror comercializare este permisa sunt pozitionate la fiecare sector de tribuna si peluza;

n) sa asigure functionarea instalatiilor de apa curenta si a grupurilor sanitare, care trebuie amplasate astfel incat sa nu fie necesara deplasarea suporterilor dintr-un sector in altul;

o) sa afiseze lizibil, in locuri vizibile, la portile de acces, regulile ce trebuie respectate la competitiile si jocurile sportive, materialele sau obiectele interzise a fi introduse in arena sportiva, precum si sanctiunile care se aplica in astfel de cazuri;

p) sa imprime pe documentele de acces, pliante, programe sau pe alte materiale publicitare ori promotionale, care sunt distribuite cu ocazia desfasurarii competitiilor sau jocurilor sportive, regulile ce trebuie respectate, materialele sau obiectele interzise a fi introduse in arena sportiva, precum si sanctiunile care se aplica in situatia nerespectarii acestor reguli;

r) sa interzica afisarea in arena sportiva a simbolurilor,

sloganurilor ori textelor cu continut obscen sau care incita la

denigrarea tarii, la xenofobie, la ura nationala, rasiala, de clasa ori

religioasa, la discriminari de orice fel si la violenta, indiferent pe ce

suport ar fi inscriptionate;

s) sa interzica amplasarea bannerelor sau a altor mijloace de

publicitate vizuala pe gardul care delimiteaza suprafata de joc de

tribuna sau in orice alte locuri care impiedica fie buna vizibilitate a

jocului de catre spectatori, fie asigurarea unei interventii oportune, in

caz de necesitate;

10

s) sa aduca la cunostinta spectatorilor, la inceputul jocului

sportiv, precum si in pauzele de joc sau ori de cate ori este nevoie,

prin mijloace de comunicare, obligatiile ce le revin pe timpul

desfasurarii competitiei sau jocului sportiv, principiile spiritului de

fair – play, ale ordinii si disciplinei, precum si mesajele transmise de

fortele de ordine;

t) sa asigure bariere si imprejmuiri adecvate pentru separarea

grupurilor de suporteri si pentru delimitarea terenului de joc, realizate

prin constructii rezistente, precum si refacerea acestora in cazul

deteriorarii, pana la organizarea competitiei sau a jocului sportiv

urmator. Dimensiunile, amplasarea, materialele folosite in

confectionare si modul de confectionare sunt stabilite de catre

federatia de specialitate, dupa consultarea prealabila a reprezentantilor

Jandarmeriei Romane;

t) sa asigure amplasarea, la punctele de acces in incinta arenei

sportive, a unor dispozitive metalice rotative/turnicheti prevazute cu

sistem de contorizare, in vederea efectuarii unui control riguros al

accesului;

u) in situatia desfasurarii unor jocuri sportive in afara tarii, in

cadrul unor competitii internationale la care participa si grupuri de

suporteri ai clubului roman sau ai echipei nationale, acesta sau

federatia de specialitate asigura includerea unor ofiteri jandarmi in

delegatia oficiala, care coopereaza cu fortele de ordine din tara

respectiva, pe linia prevenirii actelor de violenta si a actiunilor

necontrolate ale suporterilor;

v) sa asigure numerotarea sectoarelor, randurilor si locurilor

destinate spectatorilor, precum si amplasarea de indicatoare pentru

indrumarea acestora spre locurile inscrise pe documentele de acces;

x) sa asigure un loc special amenajat pentru depozitarea

obiectelor retinute, in urma efectuarii controlului corporal preventiv si

al bagajelor, in vederea restituirii acestora, dupa terminarea jocului.

(2) Pentru efectuarea accesului spectatorilor in arena sportiva,

organizatorul de competitii sau jocuri sportive are urmatoarele

obligatii:

a) sa efectueze la intrarea in arena sportiva, un control riguros al

persoanelor si al bagajelor acestora, avand ca scop impiedicarea

introducerii in stadion a unor obiecte sau materiale de genul celor

prevazute la lit. b) sau la alin. (1) lit. r);

11

b) sa nu permita accesul persoanelor carora le-a fost interzisa

intrarea la asemenea genuri de manifestari, al persoanelor care se afla

in stare vadita de ebrietate sau se afla, in mod evident, sub influenta

substantelor halucinogene, al persoanelor care au asupra lor bauturi

alcoolice, arme si munitii de orice fel, faclii, torte, artificii, petarde,

materiale explozive, incendiare sau fumigene, dispozitive pentru

socuri electrice, substante toxice, halucinogene, iritant lacrimogene

ori paralizante, recipienti, corpuri contondente, cutite, pumnale, sisuri,

castete ori alte asemenea obiecte fabricate sau confectionate anume

pentru taiere, impungere ori lovire, precum si al persoanelor care au

asupra lor mijloace de publicitate vizuala, de genul celor prevazute la

alin. (1) lit. r);

c) sa retina obiectele sau materialele prevazute la lit.b) sau la

alin. (1) lit. r), sesizand fortele de ordine pentru luarea masurilor

legale care se impun;

d) sa imprime, pe toate documentele de acces, sectorul, randul si

locul ce urmeaza a fi ocupat de catre spectatori, chiar si cand acestea

sunt distribuite in mod gratuit;

e) sa asigure emiterea si distribuirea abonamentelor catre

suporteri, urmarind inserarea, pe fiecare abonament in parte, a

numelui, prenumelui si a codului numeric personal si a unei fotografii

a acestuia, precum si tinerea unei evidente clare a abonatilor, cu

respectarea intocmai a dispozitiilor legale referitoare la protectia

datelor cu caracter personal;

f) sa controleze distribuirea biletelor, in limita locurilor admise,

fara a depasi 90% din capacitatea arenei sportive;

g) sa asigure separarea grupurilor de suporteri rivali prin

rezervarea de locuri amplasate in sectoare opuse si directionarea

accesului la acestea pe trasee separate;

h) sa prezinte, la solicitarea scrisa a unitatii de jandarmi

competente teritorial, situatia privind datele personale ale abonatilor

proprii, in vederea identificarii persoanelor care, cu ocazia

desfasurarii competitiilor sau jocurilor sportive, au savarsit fapte

antisociale;

i) sa permita accesul unor efective de jandarmi in tinuta civila in

arena sportiva, pentru desfasurarea activitatilor de monitorizare a

modului de comportare a spectatorilor;

12

j) prin reglementari proprii, sa stabileasca accesul in arena

sportiva a reprezentantilor mass-media, precum si accesul acestora pe

suprafata de joc sau in zona vestiarelor, comunicand datele de

identificare ale ziaristilor acreditati si modelul documentelor de acces

eliberate in acest sens, atat societatii specializate de protectie si paza,

cat si fortelor de ordine;

k) sa permita accesul la competitiile si jocurile sportive cu grad

ridicat de risc a minorilor sub 14 ani doar insotiti de o persoana

majora, imprimand pe documentele de acces aceasta prevedere;

l) sa emita documente de acces si in situatia in care se permite

intrarea gratuita a tuturor spectatorilor sau doar a unor categorii de

suporteri.

(3) Agentia Nationala pentru Sport, prin ordin al presedintelui

acesteia, dupa consultarea federatiilor sportive de specialitate si a

Jandarmeriei Romane, stabileste care din obligatiile prevazute la

alin. (1) si (2), aflate in sarcina organizatorului de competitii sau

jocuri sportive, sunt impuse acestuia pentru cele desfasurate in

esaloanele inferioare ale competitiilor sau jocurilor sportive, precum

si pentru sporturile la care participa un numar redus de spectatori si

care, de regula, nu sunt generatoare de violenta.

(4) Comisiile de actiune impotriva violentei in sport judetene,

respectiv a municipiului Bucuresti pot stabili in sarcina

organizatorului obligatii suplimentare fata de cele stabilite de

federatiile sportive de specialitate, in conditiile in care se constata

necesitatea adoptarii acestora, pentru anumite jocuri sportive.

Art. 11. – (1) Inainte de inceperea fiecarui sezon competitional,

toate arenele in incinta carora se desfasoara competitii sportive cu

grad de risc, sunt supuse unei verificari din punct de vedere al

respectarii conditiilor de siguranta.

(2) Verificarea se efectueaza de catre o comisie care are in

componenta un reprezentant al Directiei Judetene pentru Sport, un

reprezentant al unitatii de jandarmi competenta teritorial, un

reprezentant al organizatorului competitiei si responsabilul de ordine

si siguranta al organizatorului de joc.

(3) Comisia stabileste si locul de dispunere in arena sportiva a

suporterilor echipei oaspete, loc ce va ramane neschimbat pe toata

durata desfasurarii competitiei.

13

(4) In situatia in care comisia prevazuta la alin. (2) constata ca

nu sunt indeplinite normele pentru desfasurarea in conditii de

siguranta a jocurilor sportive, poate propune organizatorului

competitiei sportive retragerea dreptului organizatorului de joc de a

desfasura jocuri sportive in arena respectiva, desfasurarea jocurilor

fara spectatori sau interzicerea accesului spectatorilor in anumite

sectoare de tribuna.

(5) Constatarile comisiei sunt cuprinse intr-un proces-verbal in

care se consemneaza neregulile constatate si termenele stabilite pentru

remedierea acestora, precum si sanctiunile aplicabile in cazul

neindeplinirii acestor obligatii in termenele stabilite de comisie.

(6) In situatia in care au fost acordate termene pentru

remedierea unor deficiente, dupa implinirea acestora, comisia

efectueaza o noua verificare pentru constatarea modului in care

sarcinile trasate anterior au fost indeplinite de catre organizator, iar in

cazul in care deficientele nu au fost remediate, se procedeaza conform

prevederilor alin. (4).

(7) Un exemplar al procesului-verbal este inaintat comisiei de

actiune impotriva violentei in sport judetene, respectiv a municipiului

Bucuresti, care efectueaza, anual, o analiza a respectarii conditiilor de

siguranta a arenelor sportive in care se desfasoara competitii si jocuri

sportive, si informeaza autoritatile publice locale cu privire la

masurile luate, insotite de propuneri pentru cresterea eficientei

masurilor de prevenire si combatere a faptelor antisociale savarsite cu

ocazia competitiilor si jocurilor sportive.

Art. 12. – (1) In vederea combaterii violentei in sport, toate

structurile cu atributii in domeniul organizarii si desfasurarii

competitiilor si jocurilor sportive, precum si pe linia asigurarii ordinii

cu ocazia desfasurarii acestora, stabilesc masuri preventive in scopul

informarii si educarii publicului spectator, promovarii spiritului de

fair-play si a modului civilizat de comportare.

(2) Federatiile sportive de specialitate si ligile profesioniste, sub

directa indrumare a Agentiei Nationale pentru Sport, impreuna cu

cluburile sportive si cu celelalte structuri cu atributii in domeniu,

initiaza si desfasoara campanii de informare si educare a populatiei cu

privire la obligatiile care revin participantilor, riscurile la care se pot

expune prin implicarea in actiuni de tulburare a ordinii in incinta

14

arenelor sportive, precum si la sanctiunile aplicabile in cazul

incalcarii normelor stabilite pentru buna desfasurare a competitiilor si

jocurilor sportive.

(3) Jandarmeria Romana sprijina, sub toate formele, actiunile

preventive initiate de federatiile de specialitate si desfasoara,

impreuna cu Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, campanii

educative in unitatile de invatamant preuniversitar, in scopul

dezvoltarii, in randul elevilor, a spiritului civic si a unui

comportament pro – social.

CAPITOLUL III

Obligatiile societatilor specializate de protectie si paza si ale

personalului propriu al organizatorului care asigura masurile de

ordine si siguranta in incinta arenei sportive

Art. 13. – Serviciul de asigurare a ordinii si sigurantei in incinta

arenelor sportive se presteaza numai de catre societatile specializate

de protectie si paza care au prevazut in regulamentul de organizare si

functionare acest obiect de activitate.

Art. 14. – Prin servicii de asigurare a ordinii si sigurantei in

incinta arenelor sportive se intelege:

a) verificarea documentelor de acces, precum si efectuarea

controlului corporal preventiv si al bagajelor, in dreptul punctelor de

acces;

b) retinerea obiectelor si materialelor prevazute la art. 10

alin. (1) lit. r) si alin. (2) lit. b), pe care spectatorii incearca sa le

introduca sau le-au introdus in arena sportiva;

c) depozitarea obiectelor si materialelor, retinute in conformitate

cu prevederile lit. b), in locurile special amenajate de organizator, cu

exceptia celor care constituie obiectul material al unor infractiuni sau

contraventii, care se predau fortelor de ordine;

d) interzicerea accesului in incinta arenei sportive a persoanelor

prevazute la art. 10 alin. (2) lit. b) si predarea acestora fortelor de

ordine;

e) realizarea de cordoane, baraje, patrule, posturi sau alte

elemente de dispozitiv, pentru asigurarea ordinii in arena sportiva;

15

f) indrumarea spectatorilor pentru ocuparea locurilor prevazute

pe documentele de acces;

g) interzicerea patrunderii in suprafata de joc sau in zona

vestiarelor si a bancilor de rezerve a persoanelor care nu au drept de

acces in aceste zone;

h) evacuarea individuala sau a grupurilor mici de suporteri care

tulbura ordinea publica in arena sportiva;

i) participarea la evacuarea grupurilor mari de suporteri ori cu

risc de agresivitate si violenta, alaturi de fortele de ordine;

j) efectuarea altor masuri consemnate in planul de actiune.

Art. 15. – (1) Personalul societatilor specializate de protectie si

paza, cu atributii pe linia ordinii si sigurantei in incinta arenelor

sportive, se compune din: agent control, agent de securitate – steward

si sef de obiectiv.

(2) Personalului de ordine si siguranta, pe langa obligatiile

prevazute la art. 48 si 49 din Legea nr. 333/2003 privind paza

obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, cu

modificarile si completarile ulterioare, ii revin si obligatiile stabilite

prin planul de actiune.

(3) Avizarea si atestarea personalului cu atributii pe linia ordinii

si sigurantei in incinta arenelor sportive se executa in aceleasi conditii

prevazute de lege pentru personalul de paza.

(4) Persoanele care executa activitati de asigurare a ordinii si

sigurantei in incinta arenelor sportive, trebuie sa absolveasca un curs

de calificare, cu durata minima de 30 de ore, organizat de Jandarmeria

Romana sau de alte persoane juridice specializate.

(5) Cursurile de calificare se desfasoara pe baza unei tematici

specifice, stabilita de Jandarmeria Romana si avizata de Agentia

Nationala pentru Sport si se finalizeaza prin examinarea absolventilor

de catre o comisie din care fac parte reprezentanti ai jandarmeriei, ai

directiilor judetene pentru sport si ai autoritatii publice care raspunde

de ocuparea si formarea profesionala.

Art. 16. – (1) In vederea indeplinirii atributiilor legale,

personalul societatilor specializate de protectie si paza poate fi dotat

cu mijloace de aparare autorizate, pe care le poate folosi conform

dispozitiilor legale.

16

(2) Dotarea personalului pentru fiecare activitate desfasurata se

stabileste prin planul de actiune, conform atributiilor fiecarui element

de dispozitiv in parte.

(3) Personalul de ordine si siguranta are obligatia de a purta, in

timpul serviciului, peste uniforma, o vesta de culoare distinctiva,

fluorescenta, stabilita de comun acord cu organizatorul, cu inscriptia

„ORDINE/STEWARD”, precum si ecusonul de identificare amplasat

la vedere.

(4) Societatile specializate de protectie si paza, precum si

personalul acestora, beneficiaza de drepturile legale si raspund civil,

material, disciplinar, contraventional sau penal pentru modul de

indeplinire a obligatiilor contractuale sau a atributiilor de serviciu,

fiind obligate sa respecte drepturile si libertatile cetatenilor.

Art. 17. – (1) Ordinea si siguranta in incinta arenei sportive, in

cazul jocurilor cu grad scazut de risc, poate fi asigurata de

organizator prin personal propriu.

(2) Personalul propriu al organizatorului desfasoara activitatile

prevazute la art. 14.

(3) Organizatorul raspunde pentru selectia, angajarea, nivelul de

pregatire, echiparea si dotarea personalului propriu care executa

masurile de ordine si siguranta.

(4) Pregatirea, dotarea si echiparea personalului propriu al

organizatorului care asigura ordinea si siguranta in incinta arenelor

sportive se fac in conditiile prevazute la art. 15 si 16.

(5) Personalul propriu al organizatorului beneficiaza de

drepturile legale si raspunde civil, material, disciplinar,

contraventional sau penal pentru modul de indeplinire a atributiilor de

serviciu, fiind obligat sa respecte drepturile si libertatile cetatenilor.

CAPITOLUL IV

Obligatiile spectatorilor

Art. 18. – (1) Spectatorii sunt obligati sa respecte cu strictete

masurile stabilite de organizatori si fortele de ordine, pe traseele de

deplasare catre/de la locurile de desfasurare a competitiilor si

jocurilor sportive, in apropierea si in interiorul bazelor sportive.

17

(2) La solicitarea fortelor de ordine sau a personalului de ordine

si siguranta, spectatorii au obligatia de a prezenta documentele de

acces si, dupa caz, actele de identitate.

(3) Spectatorii au obligatia de a prezenta, la solicitarea fortelor

de ordine sau a personalului de ordine si siguranta, materialele de

publicitate vizuala aflate asupra lor.

Art. 19. – (1) In incinta arenei sportive, spectatorii sunt obligati

sa respecte ordinea, siguranta si regulile stabilite de organizator.

(2) Spectatorului care refuza sa se supuna controlului corporal

sumar si al bagajelor, efectuat de personalul de ordine si siguranta,

sau care savarseste, inainte de a intra in arena sportiva ori in

momentul intrarii, fapte de natura penala sau contraventionala in

legatura cu competitia sau jocul sportiv respectiv, nu i se permite

accesul in arena sportiva.

Art. 20. – Spectatorilor le este interzis:

a) sa patrunda sau sa incerce patrunderea in incinta bazei

sportive sau, dupa caz, a arenei sportive, fara documente de acces sau

prin incalcarea normelor legale de acces stabilite de organizator;

b) sa foloseasca, in scopul patrunderii in incinta arenei sportive,

documente de acces individualizate, care nu le apartin si care, potrivit

normelor stabilite de organizator, pot fi folosite doar de catre titular;

c) sa patrunda in stare de ebrietate sau sa consume bauturi

alcoolice in arena sportiva;

d) sa introduca sau sa incerce introducerea de bauturi alcoolice

in arena sportiva;

e) sa introduca in arena sportiva inscriptii, embleme, pancarte,

bannere, afise, steaguri sau alte suporturi ce contin simboluri,

sloganuri, imagini ori texte cu continut obscen;

f) sa refuze prezentarea documentelor de acces si, dupa caz, a

actelor de identitate, la solicitarea justificata a fortelor de ordine sau a

personalului de ordine si siguranta;

g) sa refuze supunerea la efectuarea controlului corporal

preventiv si al bagajelor de catre fortele de ordine;

18

h) sa ocupe alte locuri decat cele prevazute pe documentele de

acces, urmat de refuzul eliberarii acestora la avertismentul verbal al

reprezentantilor societatii specializate de protectie si paza sau al

fortelor de ordine;

i) sa arunce asupra celorlalti spectatori, asupra oficialilor sau a

jucatorilor, asupra fortelor de ordine sau a personalului de ordine si

siguranta, asupra bunurilor mobile si imobile aflate in incinta bazei

sportive, precum si in directia suprafetei de joc cu obiecte de orice fel

sau cu substante corozive sau care murdaresc;

j) sa escaladeze gardurile care delimiteaza spatiul de joc sau

gardurile interioare de separare a sectoarelor;

k) sa se catere pe gardul care delimiteaza spatiul de joc de

tribuna;

l) sa patrunda pe suprafata de joc, cu exceptia cazurilor de forta

majora;

m) sa savarseasca fapte, acte sau gesturi obscene, sa profereze

ori sa scandeze injurii, cuvinte sau expresii jignitoare ori vulgare,

precum si amenintari cu acte de violenta impotriva celorlalti

spectatori, oficiali, jucatori sau a bunurilor acestora;

n) sa profereze ori sa scandeze injurii, cuvinte sau expresii

jignitoare ori vulgare la adresa fortelor de ordine sau a personalului de

ordine si siguranta;

o) sa ameninte cu acte de violenta fortele de ordine sau

personalul de ordine si siguranta;

p) sa-si ascunda fata cu articole de imbracaminte sau alte

accesorii, cu intentia de a impiedica identificarea;

r) sa scrie sau sa deseneze pe peretii imobilelor, pe garduri sau

pe alte obiecte amplasate in baza sportiva sau in arena sportiva;

s) sa dezlipeasca sau sa distruga reclamele, anunturile si afisele

expuse de organizator in incinta bazei sau a arenei sportive, precum si

sa deterioreze, sa ridice sau sa mute semnele ori indicatoarele

amplasate de organizator, pentru facilitarea accesului in arena, sau a

celor care semnaleaza existenta unui pericol pentru viata persoanelor;

s) sa ridice sau sa mute, fara drept, barajele, gardurile ori alte

obstacole amplasate de organizator sau de catre fortele de ordine,

pentru delimitarea sectoarelor de tribuna ori peluza, pentru separarea

grupurilor de suporteri si a terenului de joc de tribuna, inclusiv pe cele

amplasate cu caracter temporar;

19

t) sa amplaseze emblemele, pancartele, bannerele, afisele,

steagurile sau alte mijloace de publicitate vizuala in alte locuri decat

cele stabilite de organizator;

t) sa nu respecte regulile stabilite de organizator privind

deplasarea spectatorilor in incinta arenei sportive;

u) sa nu respecte masurile de ordine dispuse de organizator sau

de comandantul fortelor de ordine, in cazul producerii unor catastrofe,

calamitati naturale sau altor pericole;

v) sa refuze parasirea imediata a arenei sportive, daca masura

evacuarii a fost dispusa de catre personalul de ordine si siguranta sau

de catre fortele de ordine.

CAPITOLUL V

Contraventii si infractiuni

Art. 21. – Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage, dupa

caz, raspunderea civila, disciplinara, contraventionala sau penala.

Art. 22. – Savarsirea, de catre spectatori sau de catre oficiali, in

incinta bazei sau a arenei sportive, a faptelor prevazute la art. 20

constituie contraventii, daca nu s-au produs vatamari ale integritatii

corporale sau a sanatatii ori pagube materiale, si se sanctioneaza dupa

cum urmeaza:

a) cu amenda de la 80 lei la 200 lei, sau prestarea a 50 – 100

ore activitati in folosul comunitatii, faptele prevazute la art. 20 lit. a),

b), h), r), s) si t);

b) cu amenda de la 150 lei la 400 lei sau prestarea a 70 – 120

ore activitati in folosul comunitatii, faptele prevazute la art. 20 lit. g),

k), m), n) si t);

c) cu amenda de la 250 lei la 750 lei sau prestarea a 100 – 150

ore activitati in folosul comunitatii, precum si cu sanctiunea

contraventionala complementara de interzicere a accesului la

competitiile si jocurile sportive de genul celor la care acestia au

savarsit fapta pe o perioada de 6 luni, faptele prevazute la art. 20

lit. c), d), e), f), j), o), u) si v);

d) cu amenda de la 500 lei la 1.500 lei sau prestarea a

120 – 200 ore activitati in folosul comunitatii, precum si cu

sanctiunea contraventionala complementara de interzicere a accesului

la competitiile si jocurile sportive de genul celor la care acestia au

20

savarsit fapta pe o perioada de un an, faptele prevazute la art. 20

lit. i), p) si s);

e) cu amenda de la 1.000 lei la 3.000 lei sau prestarea a

150 – 300 ore activitati in folosul comunitatii, precum si cu

sanctiunea contraventionala complementara de interzicere a accesului

la competitiile si jocurile sportive de genul celor la care acestia au

savarsit fapta pe o perioada de 2 ani, fapta prevazuta la art. 20 lit. l).

Art. 23. – In cazul contraventiilor prevazute la art. 2 pct. 2, 4,

25, 26 si 33 din Legea nr. 61/1991 pentru sanctionarea faptelor de

incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii

publice, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,

savarsite de catre suporteri inainte si dupa desfasurarea competitiei

sau jocului sportiv, in afara bazei sportive, care au legatura cu

competitia sau jocul in cauza, pe langa sanctiunea principala stabilita

de actul normativ, agentul constatator aplica si sanctiunea

contraventionala complementara de interzicere a accesului la

competitiile si jocurile sportive de genul celor la care acestia au

savarsit faptele, dupa cum urmeaza:

a) pe o perioada de 6 luni, faptele prevazute de pct. 25 si 33;

b) pe o perioada de 1 an, faptele prevazute de pct. 2, 4 si 26.

Art. 24. – Incitarea in public sau prin mass-media la acte de

violenta, in legatura cu competitia sau jocul sportiv, de catre

conducatorii de cluburi, oficiali sau sportivi, se sanctioneaza cu

amenda de la 3.000 lei la 10.000 lei.

Art. 25. – (1) Cumpararea in scop de revanzare a biletelor sau a

oricaror documente de acces la competitii si jocuri sportive, precum si

vanzarea acestora la suprapret, constituie contraventie si se

pedepseste cu amenda de la 1.000 lei la 3.000 lei.

(2) Biletele sau celelalte documente de acces, care fac obiectul

contraventiei, se confisca si se returneaza organizatorului dupa

desfasurarea competitiei sau a jocului sportiv pentru care acestea au

fost emise.

Art. 26.- (1) Savarsirea de catre organizator a urmatoarelor fapte

constituie contraventie si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:

21

a) cu amenda de la 3.000 lei la 10.000 lei, nerespectarea

oricareia dintre obligatiile prevazute la art. 10 alin. (1) lit. a), b), j), l),

m), n), o), p), s), s), v), x) si art. 10 alin. (2) lit. a), c), d), h), i), j) si k);

b) cu amenda de la 5.000 lei la 15.000 lei pentru nerespectarea

oricareia dintre obligatiile prevazute la art. 10 alin. (1) lit. c), d), f), g),

h), t) si art. 10 alin. (2) lit. e), f) si l);

c) cu amenda de la 5.000 lei la 50.000 lei si suspendarea pe o

perioada de la o luna la 6 luni a dreptului de a organiza competitii sau

jocuri sportive, pe teren propriu, pentru nerespectarea oricareia dintre

obligatiile prevazute la art. 10 alin. (1) lit. e), i), k), r), t) si art. 10

alin. (2) lit. b) si g).

(2) Suspendarea dreptului de a organiza competitii si jocuri

sportive se dispune de federatia de specialitate, la propunerea

organului constatator.

Art. 27. – (1) Nerespectarea de catre personalul de ordine si

siguranta, in incinta arenelor sportive, a obligatiilor prevazute in

planurile de actiune, constituie contraventie si se sanctioneaza cu

amenda de la 100 lei la 500 lei.

(2) Dispozitiile Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor,

bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, cu modificarile si

completarile ulterioare, referitoare la raspunderile si sanctiunile

prevazute in sarcina societatilor specializate de protectie si paza si a

personalului acestora, sunt aplicabile si in cazul prestarii serviciilor de

ordine si siguranta in incinta arenelor sportive.

Art. 28. – Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se

fac de catre politisti si jandarmi.

Art. 29. – In cazul savarsirii contraventiilor prevazute in

prezenta lege, contravenientul poate achita, in termen de 48 de ore de

la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data

comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute,

agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in

procesul-verbal.

22

Art. 30. – Contraventiilor prevazute de prezenta lege le sunt

aplicabile prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind

regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari

prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 31. – (1) Fapta unei persoane, careia i s-a interzis accesul la

unele competitii sau jocuri sportive, de a se afla in arena sportiva

unde se desfasoara o competitie sau un joc sportiv de genul celor

pentru care s-a dispus interdictia, constituie infractiune si se

pedepseste cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.

(2) In cazul prevazut la alin.(1), se poate dispune fata de invinuit

sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la

competitiile sau jocurile sportive, pe o perioada de la unu la 2 ani,

care se adauga la perioada pentru care s-a dispus initial masura.

Art. 32. – (1) Opunerea cu violenta fata de personalul de ordine

si siguranta sau fata de fortele de ordine, ori impiedicarea acestora de

a-si exercita atributiile specifice, cu ocazia desfasurarii unei

competitii sau unui joc sportiv, constituie infractiune si se pedepseste

cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, daca fapta nu

constituie o infractiune mai grava.

(2) In cazul prevazut la alin. (1), se poate dispune fata de

invinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la

competitiile sau jocurile sportive, pe o perioada de la 2 ani la 4 ani.

Art. 33. – (1) Portul sau incercarea de a introduce in incinta

arenei sportive a cutitului, pumnalului, sisului, boxului, castetului ori

a altor asemenea obiecte, fabricate sau confectionate anume pentru

tãiere, impungere sau lovire, precum si a dispozitivelor pentru socuri

electrice, constituie infractiune si se pedepseste potrivit art. 11, pct. 1

din Legea nr. 61/1991 pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor

norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice, republicata,

cu modificarile si completarile ulterioare.

(2) In cazul prevazut la alin.(1), se poate dispune fata de invinuit

sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la

competitiile sau jocurile sportive, pe o perioada de la unu la 3 ani.

Art. 34. – (1) Detinerea sau incercarea de a introduce in incinta

arenei sportive a substantelor iritant-lacrimogene sau cu efect

23

paralizant ori al altor asemenea materiale, substante sau obiecte,

constituie infractiune si se pedepseste potrivit art. 29 alin. (1) din

Legea nr. 60/1991 privind organizarea si desfasurarea adunarilor

publice, republicata, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.

(2) In cazul prevazut la alin. (1), se poate dispune fata de

invinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la

competitiile sau jocurile sportive, pe o perioada de la un an la 3 ani.

Art. 35. – (1) Incercarea de a introduce, detinerea sau folosirea

in incinta arenei sportive a obiectelor artizanale si de distractie, pe

baza de amestecuri pirotehnice din clasele II – IV, T.1, T.2, precum si

a artificiilor din categoria „obiecte zburatoare luminoase” si a

pocnitorilor din clasa I constituie infractiune si se pedepseste potrivit

art. 31 alin. (21) din Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor

explozive, cu modificarile si completarile ulterioare.

(2) In cazul prevazut la alin. (1), se poate dispune fata de

invinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la

competitiile sau jocurile sportive, pe o perioada de la un an la 3 ani.

(3) Incercarea de a introduce, detinerea sau folosirea in incinta

arenei sportive a materiilor explozive sau incendiare, constituie

infractiune si se pedepseste potrivit art. 31 alin. (1) din Legea

nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, cu modificarile si

completarile ulterioare.

(4) In cazul prevazut la alin. (3), se poate dispune fata de

invinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la

competitiile sau jocurile sportive, pe o perioada de la 2 ani la 4 ani.

Art. 36. – (1) Utilizarea in arena sportiva a simbolurilor fasciste,

rasiste sau xenofobe, raspandirea sau detinerea, in vederea raspandirii,

de asemenea simboluri in arena sportiva, constituie infractiune si se

pedepseste potrivit art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului

nr. 31/2002 privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu

caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovarii cultului

persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si

omenirii, aprobata cu modificari si completari prin Legea

nr. 107/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

24

(2) In cazul prevazut la alin. (1), se poate dispune fata de

invinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la

competitiile sau jocurile sportive, pe o perioada de la un an la 3 ani.

(3) Promovarea cultului persoanelor vinovate de savarsirea unei

infractiuni contra pacii si omenirii sau promovarea ideologiei fasciste,

rasiste ori xenofobe, prin propaganda, savarsita prin orice mijloace, in

incinta arenei sportive, constituie infractiune si se pedepseste potrivit

art. 5 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 31/2002 privind

interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau

xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savarsirea

unor infractiuni contra pacii si omenirii, aprobata cu modificari si

completari prin Legea nr. 107/2006, cu modificarile si completarile

ulterioare.

(4) In cazul prevazut la alin. (3), se poate dispune fata de

invinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la

competitiile sau jocurile sportive, pe o perioada de la un an la 3 ani.

Art. 37. – (1) Lovirea sau orice acte de violenta cauzatoare de

suferinte fizice, savarsite in incinta arenei sportive, asupra unui alt

spectator, care au pricinuit o vatamare ce nu necesita ingrijiri

medicale sau necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult

20 de zile, constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.

(2) In cazul prevazut la alin. (1), se poate dispune fata de

invinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la

competitiile sau jocurile sportive, pe o perioada de la un an la 3 ani.

(3) Fapta savarsita in incinta arenei sportive asupra unui

spectator, prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii

acestuia o vatamare care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale

de cel mult 60 de zile, constituie infractiune si se pedepseste potrivit

legii penale.

(4) In cazul prevazut la alin. (3), se poate dispune fata de

invinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la

competitiile sau jocurile sportive, pe o perioada de la 2 ani la 4 ani.

(5) Fapta savarsita in incinta arenei sportive asupra unui

spectator, prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii

acestuia o vatamare care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale

mai mult de 60 de zile, sau daca a produs vreuna din urmatoarele

consecinte: pierderea unui simt sau organ, incetarea functionarii

25

acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihica, slutirea, avortul

sau punerea in primejdie a vietii persoanei, constituie infractiune si se

pedepseste potrivit legii penale.

(6) In cazul prevazut la alin. (5) se poate dispune fata de invinuit

sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la

competitiile sau jocurile sportive, pe o perioada de la 3 ani la 5 ani.

(7) In situatia savarsirii faptelor de mai sus asupra unui oficial, a

unui sportiv sau asupra unui reprezentant al personalului de ordine si

siguranta, limita maxima a masurii de siguranta se majoreaza cu un

an.

Art. 38. – (1) Uciderea unei persoane in arena sportiva a unui alt

spectator constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.

(2) In cazul prevazut la alin. (1), se poate dispune fata de

invinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la

competitiile sau jocurile sportive, pe o perioada de la 6 ani la 10 ani.

Art. 39. – (1) Distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de

neintrebuintare a scaunelor sau a altor elemente de mobilier, a

instalatiilor de orice fel, a amenajarilor interioare, a cablajului

electric, a echipamentelor si instalatiilor de telecomunicatii sau de

supraveghere video din incinta arenei sportive, precum si distrugerea,

deteriorarea sau degradarea imobilelor din incinta bazei sportive,

constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.

(2) In cazul prevazut la alin. (1), se poate dispune fata de

invinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la

competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.

(3) Daca distrugerea a fost savarsita asupra unui bun apartinand

fortelor de ordine sau a personalului de ordine si siguranta, instanta de

judecata poate dispune fata de invinuit sau inculpat masura de

siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive,

pe o perioada de la 2 ani la 4 ani.

Art. 40. – (1) Portul de arma, fara drept, in incinta arenei

sportive, constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.

(2) In cazul prevazut la alin. (1), se poate dispune fata de

invinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la

competitiile sau jocurile sportive, pe o perioada de la 3 ani la 5 ani.

26

Art. 41. – (1) Manifestarile savarsite in arena sportiva prin care

se exprima dispret pentru insemnele Romaniei sau pentru emblemele

sau semnele de care se folosesc autoritatile, constituie infractiune si

se pedepseste potrivit legii penale.

(2) In cazul prevazut la alin. (1), se poate dispune fata de

invinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la

competitiile sau jocurile sportive, pe o perioada de la un an la 3 ani.

Art. 42. – (1) Spectatorul care in incinta arenei sportive

savarseste acte sau gesturi, profereaza cuvinte ori expresii, sau se

deda la orice alte manifestari prin care se aduce atingere bunelor

moravuri sau se produce scandal, ori se tulbura, in alt mod, ordinea

publica, constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.

(2) In cazul prevazut la alin. (1), se poate dispune fata de

invinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la

competitiile sau jocurile sportive, pe o perioada de la un an la 3 ani.

(3) In cazul in care prin fapta savarsita se tulbura grav ordinea

publica in incinta arenei sportive, se poate dispune fata de invinuit sau

inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile

sau jocurile sportive, pe o perioada de la 2 ani la 4 ani.

Art. 43. – (1) Participarea la o incaierare intre mai multi

suporteri in incinta arenei sportive constituie infractiune si se

pedepseste potrivit legii penale.

(2) In cazul prevazut la alin. (1), se poate dispune fata de

invinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la

competitiile sau jocurile sportive, pe o perioada de la un an la 3 ani.

(3) In cazul in care, in cursul incaierarii, s-a cauzat o vatamare a

integritatii corporale sau sanatatii unei persoane, se poate dispune fata

de invinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la

competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la 2 ani la 4 ani.

Art. 44. – (1) Masura de siguranta a interzicerii accesului la

competitiile sau jocurile sportive poate fi dispusa si in cazul

infractiunilor prevazute la art. 32, 33, 35 – 39 si 41 – 43, savarsite de

catre spectatori inainte si dupa desfasurarea competitiei sau jocului

sportiv in afara arenei sportive, pe timpul afluirii/defluirii catre/de la

27

aceasta, precum si a infractiunilor savarsite de catre spectatori pe

timpul deplasarii organizate, in grup, catre/de la localitatea unde se

desfasoara competitia sau jocul sportiv, ori pentru infractiunile

savarsite in legatura cu o competitie sau un joc sportiv.

(2) In cazurile prevazute la alin. (1), perioadele pentru care se

poate dispune fata de invinuit sau inculpat masura de siguranta a

interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive, sunt cele

stabilite pentru fiecare infractiune in parte.

Art. 45. – (1) Amenintarea savarsita nemijlocit sau prin mijloace

de comunicare directa contra unui reprezentant al fortelor de ordine,

lovirea sau orice alte acte de violenta, vatamarea corporala sau

vatamarea corporala grava a acestuia, daca acesta se afla in exercitiul

functiunii pe timpul asigurarii ordinii publice cu ocazia desfasurarii

unei competitii sau a unui joc sportiv ori pe timpul interventiei pentru

restabilirea ordinii publice in astfel de situatii, sau pentru fapte

indeplinite in exercitiul functiunii anterior prezentate, constituie

infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.

(2) In cazurile prevazute la alin. (1), se poate dispune fata de

invinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la

competitiile sau jocurile sportive, o perioada de la 2 ani la 6 ani.

(3) Aceeasi masura de siguranta poate fi dispusa si impotriva

celor care savarsesc infractiunile prevazute la art. 180-182, art. 189 si

193 din Codul penal, impotriva sotului, copiilor sau parintilor unui

reprezentant al fortelor de ordine, in scop de intimidare sau de

razbunare pentru actele ori faptele indeplinite in exercitiul functiunii,

in situatiile prezentate la alin. (1).

Art. 46. – Constatarea infractiunilor prevazute in prezenta lege se

face de catre jandarmi si politisti.

CAPITOLUL VI

Interzicerea accesului la competitii sau la jocuri sportive

Art. 47. – (1) In cazul savarsirii contraventiilor prevazute la

art. 22 lit. c), d) si e), precum si art. 23, agentul constatator aplica in

sarcina contravenientului sanctiunea contraventionala complementara

de interzicere a accesului la competitiile sportive de genul celor la

care acesta a savarsit contraventia.

28

(2) Sanctiunea contraventionala complementara se consemneaza

de catre agentul constatator in procesul-verbal de constatare si

sanctionare a contraventiei, alaturi de sanctiunea contraventionala

principala aplicata.

(3) Impotriva procesului – verbal prevazut la alin. (2),

contravenientul poate face plangere.

(4) Plangerea indreptata impotriva procesului-verbal nu

suspenda executarea sanctiunii complementare.

(5) La cererea petentului, instanta de judecata investita cu

solutionarea plangerii poate dispune, prin incheiere, suspendarea

executarii sanctiunii contraventionale complementare.

Art. 48. – (1) In cazul in care o persoana, cu ocazia desfasurarii

unei competitii sau a unui joc sportiv ori in legatura cu acesta, a

savarsit o fapta prevazuta de legea penala conform art. 31 – 45, pentru

a preintampina comiterea unor asemenea fapte in viitor, se poate lua

fata de aceasta masura de siguranta a interzicerii accesului la

competitiile sportive de genul celor la care fapta a fost savarsita.

(2) Masura este luata de instanta chiar si in conditiile in care

faptuitorului nu i se aplica o pedeapsa.

(3) Masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile

sportive poate fi luata in mod provizoriu de procuror, in cursul

urmaririi penale, sau de instanta, in cursul judecatii.

Art. 49. – (1) In cazul in care procurorul, dupa inceperea

urmaririi penale, considera ca este necesara aplicarea masurii de

siguranta a interzicerii accesului la competitii sportive, va lua aceasta

masura in mod provizoriu, prin ordonanta.

(2) In cursul urmaririi penale masura de siguranta a interzicerii

accesului la competitii sportive poate fi dispusa provizoriu, pe o

durata de cel mult 180 de zile.

(3) Ordonanta prevazuta la alin. (1) trebuie sa precizeze genul

competitiilor si jocurilor sportive la care ii este interzis invinuitului

sau inculpatului sa participe si perioada in care ii este interzisa

participarea.

(4) Impotriva ordonantei procurorului, prin care se dispune

luarea masurii interzicerii accesului la competitii sportive, invinuitul

sau inculpatul poate face plangere in termen de 3 zile de la luarea

29

masurii, la instanta competenta sa judece cauza in prima instanta.

Instanta se pronunta asupra plangerii printr-o incheiere, care nu este

supusa niciunei cai de atac.

(5) Instanta dispune asupra mentinerii sau revocarii masurii de

siguranta, prin incheiere, cu citarea invinuitului sau inculpatului,

prezenta procurorului fiind obligatorie. Lipsa invinuitului sau

inculpatului legal citat nu impiedica efectuarea judecatii.

(6) Cand constata ca masura este ilegala sau nu este justificata,

instanta dispune revocarea ei.

(7) Plangerea invinuitului sau inculpatului impotriva ordonantei

procurorului, prin care s-a dispus luarea masurii de siguranta, nu este

suspensiva de executare.

(8) Dosarul se restituie procurorului in termen de 24 ore de la

solutionarea plangerii.

Art. 50. – (1) In cazul in care instanta, in cursul judecatii,

considera ca este necesara aplicarea masurii de siguranta a interzicerii

accesului la competitiile sportive, va lua aceasta masura, in mod

provizoriu.

(2) Instanta dispune asupra aplicarii masurii de siguranta, prin

incheiere, cu citarea inculpatului, prezenta procurorului fiind

obligatorie. Lipsa inculpatului legal citat nu impiedica efectuarea

judecatii.

(3) Incheierea trebuie sa precizeze genul competitiilor si

jocurilor sportive la care ii este interzis inculpatului sa participe si

perioada in care ii este interzisa participarea.

(4) Incheierea poate fi atacata o data cu fondul cauzei.

Art. 51. – (1) Daca, in cursul urmaririi penale procurorul

dispune scoaterea de sub urmarire penala in conditiile art.11 pct. 1

lit. b) si art.10 alin.(1) lit. b1) din Codul de procedura penala sau

incetarea urmaririi penale in conditiile art.11 pct.1 lit. c) si art.10

alin. (1) lit. f), g), h) si i1) din Codul de procedura penala, dosarul se

inainteaza instantei competente sa judece cauza in prima instanta,

pentru a se pronunta cu privire la aplicarea, mentinerea sau revocarea

masurii de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sportive.

(2) Dispozitiile art. 50 alin. (2) si (3) se aplica in mod

corespunzator.

30

(3) Sentinta instantei poate fi atacata cu recurs, in termen de 3

zile de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare pentru

cei lipsa. Dosarul va fi inaintat instantei de recurs in termen de 2 zile.

Dispozitiile art. 50 alin. (2) si (3) se aplica in mod corespunzator.

(4) Dupa solutionarea recursului, dosarul se restituie

procurorului competent in termen de cel mult 2 zile de la solutionare.

Art. 52. – (1) Prin hotararea care solutioneaza fondul cauzei

instanta este obligata sa se pronunte si asupra aplicarii masurii de

siguranta, precum si asupra duratei acesteia, precizand, totodata,

genul competitiilor si jocurilor sportive la care ii este interzis

faptuitorului sa participe.

(2) Hotararea este supusa cailor de atac, potrivit dreptului

comun.

Art. 53. – (1) Impotriva masurii de siguranta a interzicerii

accesului la competitiile sportive, luata in mod provizoriu, se poate

face cerere de revocare, daca au disparut motivele care au dus la

luarea acesteia. Cererea se introduce, dupa caz, la instanta competenta

sa judece cauza in fond sau la instanta investita cu solutionarea

cauzei. Dispozitiile art. 50 alin. (2) si (3) se aplica in mod

corespunzator.

(2) Incheierea instantei nu este supusa niciunei cai de atac. Daca

cererea a fost respinsa, o noua cerere se poate face dupa cel putin 2

luni de la respingerea cererii anterioare.

(3) Impotriva masurii de siguranta definitiva a interzicerii

accesului la competitiile sportive se poate face cerere de revocare,

daca au disparut motivele care au dus la luarea acesteia. Cererea se

introduce, dupa caz, la instanta competenta sa judece cauza in fond.

Dispozitiile art. 50 alin. (2) si (3) se aplica in mod corespunzator.

(4) Hotararea instantei nu este supusa niciunei cai de atac. Daca

cererea a fost respinsa, o noua cerere se poate face dupa cel putin 2

luni de la respingerea cererii anterioare

Art. 54. – Interzicerea accesului sau participarii la unele

competitii sau jocuri sportive, indiferent daca a fost dispusa sub forma

unei masuri de siguranta sau sub forma unei sanctiuni

contraventionale complementare, se aplica atat competitiilor si

31

jocurilor sportive desfasurate in tara, cat si celor desfasurate in

strainatate.

Art. 55. – (1) Inspectoratul General al Jandarmeriei Romane,

prin punctul national informare manifestari sportive, constituie, in

conditiile legii, baza de date cu persoanele sanctionate pentru faptele

savarsite in legatura cu competitiile si jocurile sportive.

(2) Dupa declararea competitiilor si jocurilor sportive, unitatea

de jandarmi competenta teritorial comunica organizatorilor

competitiei sau jocului sportiv datele de identitate ale persoanelor

carora le-a fost interzis accesul la competitia sau jocul sportiv.

Art. 56. – In cazul jocurilor sportive cu caracter international,

desfasurate in strainatate, cluburile, prin intermediul responsabililor

de ordine si siguranta, instiinteaza unitatea de jandarmi competenta

teritorial despre intentia oricaror persoane, impotriva carora s-a dispus

masura interzicerii accesului, de a se deplasa in tara unde are loc jocul

sau competitia sportiva in cauza.

Art. 57. – In situatia in care exista indicii ca persoane, impotriva

carora s-a dispus masura interzicerii accesului, intentioneaza sa

participe la o competitie sau joc sportiv in afara granitelor tarii,

punctul national informare manifestari sportive, comunica datele de

identificare ale acestora organismelor de aplicare a legii din tara unde

urmeaza sa se desfasoare jocul sportiv.

Art. 58. – (1) In situatia organizarii unei competitii sau a unui

joc sportiv international, punctul national informare manifestari

sportive solicita organismelor de aplicare a legii din tara de origine a

spectatorilor straini, comunicarea de date si informatii cu privire la

spectatorii care prezinta risc sau fata de care s-a dispus masura

interzicerii participarii la competitii sau jocuri sportive.

(2) In situatia in care un organizator roman organizeaza o

competitie sau un joc sportiv international si primeste, prin

intermediul ofiterului de informare, date despre intentia unor

spectatori straini de a participa la competitia sau jocul sportiv in

cauza, fata de care organismele de aplicare a legii din tara de origine

au dispus masura interzicerii accesului acestora la astfel de competitii

32

sau jocuri sportive, are dreptul, ca masura administrativa, sa nu le

permita accesul.

CAPITOLUL VII

Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 59. – (1) In termen de 30 de zile de la data intrarii in

vigoare a prezentei legi, federatiile si ligile sportive de specialitate vor

proceda la modificarea si completarea in mod corespunzator a

regulamentelor proprii de organizare si functionare.

(2) In termenul prevazut la alin. (1), Agentia Nationala pentru

Sport va emite ordine pentru aplicarea masurilor prevazute la art. 10

alin. (3).

Art. 60. – Dispozitiile art. 10 alin. (1) lit. h) se aplica in termen

de 3 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Art. 61. – (1) Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la

data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(2) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, se abroga

Ordonanta Guvernului nr. 11/2006 pentru prevenirea si combaterea

violentei in sport, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea

I, nr. 83 din 30 ianuarie 2006, aprobata cu modificari si completari

prin Legea nr. 299/2006, precum si orice alte dispozitii contrare.

33

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu

respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia

Romaniei, republicata.

PRESEDINTELE

CAMEREI DEPUTATILOR

PRESEDINTELE

SENATULUI

Bogdan Olteanu

Nicolae Vacaroiu

Bucuresti, 9 ianuarie 2008

Nr. 4

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

SECTIUNEA 1
Scop

Art. 1. – Prezenta lege are ca scop stabilirea principiilor, cadrului general si a procedurii pentru atribuirea contractelor de finantare nerambursabila din fonduri publice, precum si caile de atac al actului sau deciziei autoritatilor finantatoare care aplica procedura de atribuire a contractelor de finantare nerambursabila.

SECTIUNEA a 2-a
Definitii

Art. 2. – In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie:

a) activitate generatoare de profit – activitate care produce un profit in mod direct pentru o persoana fizica sau juridica;

b) autoritate finantatoare – orice autoritate publica, astfel cum este definita aceasta in Constitutia Romaniei, inclusiv autoritatea judecatoreasca, precum si orice institutie publica de interes general, regional sau local, care are calitatea de ordonator principal de credite, in conditiile legii;

c) beneficiar – solicitantul caruia i se atribuie contractul de finantare nerambursabila in urma aplicarii procedurii selectiei publice de proiecte;

d) cheltuieli eligibile – cheltuieli care pot fi luate in considerare pentru finantarea nerambursabila;

e) contract de finantare nerambursabila – contract incheiat, in conditiile legii, intre o autoritate publica, denumita in continuare autoritate finantatoare, si un beneficiar;

f) finantare nerambursabila – alocatie financiara directa din fonduri publice, in vederea desfasurarii de catre persoane fizice sau persoane juridice fara scop patrimonial a unor activitati nonprofit care sa contribuie la realizarea unor actiuni sau programe de interes public general, regional sau local;

g) fonduri publice – sume alocate din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul asigurarilor sociale de sanatate, bugetele fondurilor speciale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele locale, bugetele institutiilor publice finantate din venituri extrabugetare, ajutoare financiare externe acordate Romaniei sau institutiilor publice si credite externe contractate ori garantate de catre stat sau de autoritati ale administratiei publice locale, precum si imprumuturi interne contractate de autoritati ale administratiei publice locale;

h) solicitant – orice persoana fizica sau juridica fara scop patrimonial care depune o propunere de proiect.

SECTIUNEA a 3-a
Domeniu de aplicare

Art. 3. – (1) Pentru a putea participa la procedura privind atribuirea contractului de finantare nerambursabila, solicitantii trebuie sa fie persoane fizice sau persoane juridice fara scop patrimonial – asociatii ori fundatii constituite conform legii – sau culte religioase recunoscute conform legii.

(2) Prevederile prezentei legi se aplica pentru atribuirea oricarui contract de finantare nerambursabila din fondurile publice, cu exceptia celor finantate din fonduri externe nerambursabile.

(3) Regimul juridic instituit prin prezenta lege pentru finantarile nerambursabile nu este aplicabil fondurilor speciale de interventie in caz de calamitate si de sprijinire a persoanelor fizice sinistrate si nu aduce atingere procedurilor stabilite prin legi speciale.

(4) Finantarile nerambursabile nu se acorda pentru activitati generatoare de profit si nici pentru activitati din domeniile reglementate de Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, cu modificarile ulterioare.

(5) Potrivit dispozitiilor prezentei legi, nu se acorda finantari nerambursabile pentru activitati ce presupun dezvoltarea infrastructurii solicitantului, cu exceptia cazului in care aceasta reprezinta o componenta indispensabila proiectului.

SECTIUNEA a 4-a
Principii de atribuire a contractelor de finantare nerambursabila

Art. 4. – Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de finantare nerambursabila sunt:

a) libera concurenta, respectiv asigurarea conditiilor pentru ca persoana fizica sau juridica ce desfasoara activitati nonprofit sa aiba dreptul de a deveni, in conditiile legii, beneficiar;

b) eficacitatea utilizarii fondurilor publice, respectiv folosirea sistemului concurential si a criteriilor care sa faca posibila evaluarea propunerilor si a specificatiilor tehnice si financiare pentru atribuirea contractului de finantare nerambursabila;

c) transparenta, respectiv punerea la dispozitie tuturor celor interesati a informatiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de finantare nerambursabila;

d) tratamentul egal, respectiv aplicarea in mod nediscriminatoriu a criteriilor de selectie si a criteriilor pentru atribuirea contractului de finantare nerambursabila, astfel incat orice persoana fizica sau juridica ce desfasoara activitati nonprofit sa aiba sanse egale de a i se atribui contractul respectiv;

e) excluderea cumulului, in sensul ca aceeasi activitate urmarind realizarea unui interes general, regional sau local nu poate beneficia de atribuirea mai multor contracte de finantare nerambursabila de la aceeasi autoritate finantatoare;

f) neretroactivitatea, respectiv excluderea posibilitatii destinarii fondurilor nerambursabile unei activitati a carei executare a fost deja inceputa sau finalizata la data incheierii contractului de finantare;

g) confinantarea, in sensul ca finantarile nerambursabile trebuie insotite de o contributie de minimum 10% din valoarea totala a finantarii din partea beneficiarului.

CAPITOLUL II
Proceduri de atribuire a contractelor de finantare nerambursabila

SECTIUNEA 1
Dispozitii si reguli generale

Art. 5. – Atribuirea contractelor de finantare nerambursabila se face exclusiv pe baza selectiei publice de proiecte, procedura care permite atribuirea unui contract de finantare nerambursabila din fonduri publice, prin selectarea acestuia de catre o comisie, cu respectarea principiilor prevazute la art. 4.

Art. 6. – Procedura de selectie de proiecte cuprinde urmatoarele etape:

a) publicarea programului anual pentru acordarea finantarilor nerambursabile;

b) publicarea anuntului de participare;

c) inscrierea candidatilor;

d) transmiterea documentatiei;

e) prezentarea propunerilor de proiecte;

f) verificarea eligibilitatii, inregistrarii si a indeplinirii criteriilor referitoare la capacitatea tehnica si financiara;

g) evaluarea propunerilor de proiecte;

h) comunicarea rezultatelor;

i) incheierea contractului sau contractelor de finantare nerambursabila;

j) publicarea anuntului de atribuire a contractului sau contractelor de finantare nerambursabila.

Art. 7. – Proiectele vor cuprinde informatii despre scopul, obiectivele specifice, activitatile, costurile asociate si rezultatele urmarite, evaluabile pe baza unor indicatori precisi, a caror alegere este justificata.

Art. 8. – Evaluarea in sistem competitiv a proiectelor se va face in conformitate cu criteriile generale de evaluare prevazute in prezenta lege, precum si cu criteriile specifice de evaluare care vor fi elaborate de fiecare autoritate finantatoare.

Art. 9. – Orice persoana fizica sau persoana juridica fara scop patrimonial care desfasoara activitati nonprofit menite sa sprijine realizarea unor obiective de interes public general, regional sau local are dreptul de a participa, in conditiile prezentei legi, la procedura pentru atribuirea contractului de finantare nerambursabila.

Art. 10. – Atribuirea de contracte de finantare nerambursabila se va face in limita fondurilor publice alocate programelor aprobate anual in bugetele autoritatilor finantatoare.

Art. 11. – Procedurile de planificare si executare a plafoanelor fondurilor destinate finantarii nerambursabile, procedurile de atribuire a contractelor de finantare nerambursabila, contractele de finantare nerambursabila incheiate de autoritatea finantatoare cu beneficiarii, precum si rapoartele de executie bugetara privind finantarile nerambursabile constituie informatii de interes public, potrivit dispozitiilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public.

Art. 12. – (1) Pentru aceeasi activitate nonprofit un beneficiar nu poate contracta decat o singura finantare nerambursabila de la aceeasi autoritate finantatoare in decursul unui an fiscal.

(2) In cazul in care un beneficiar contracteaza, in cursul aceluiasi an calendaristic, mai mult de o finantare nerambursabila de la aceeasi autoritate finantatoare, nivelul finantarii nu poate depasi o treime din totalul fondurilor publice alocate programelor aprobate anual in bugetul autoritatii finantatoare respective.

(3) In vederea participarii la o procedura de selectie, solicitantii sunt obligati sa prezinte autoritatii finantatoare o declaratie pe propria raspundere care sa dovedeasca incadrarea in prevederile alin. (1) si (2).

Art. 13. – Cheltuielile eligibile vor putea fi platite in baza unui contract de finantare nerambursabila numai in masura in care sunt justificate si oportune si au fost contractate in perioada executarii contractului.

Art. 14. – (1) Numarul de participanti la procedura de selectie de proiecte nu este limitat.

(2) Autoritatea finantatoare trebuie sa repete procedura de selectie de proiecte in cazul in care exista un singur participant.

(3) In cazul in care in urma repetarii procedurii numai un participant a depus propunerea de proiect, autoritatea finantatoare are dreptul de a atribui contractul de finantare nerambursabila acestuia, in conditiile legii.

SECTIUNEA a 2-a
Transparenta si publicitate

Art. 15. – (1) Autoritatile finantatoare stabilesc un program anual propriu pentru acordarea de finantari nerambursabile, in conditiile prezentei legi, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a VI-a, in cel mult 30 de zile de la aprobarea bugetului propriu al autoritatii finantatoare.

(2) Programul anual poate cuprinde una sau mai multe sesiuni de selectie a proiectelor.

(3) Publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a VI-a, a programului anual pentru acordarea de finantari nerambursabile nu creeaza autoritatii finantatoare obligatia de a efectua respectiva procedura de selectie.

Art. 16. – (1) Autoritatea finantatoare are obligatia de a face cunoscuta in mod public intentia de a atribui contracte de finantare. Anuntul de participare se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a VI-a, intr-un cotidian central si pe site-ul autoritatii finantatoare de interes general sau regional, respectiv in cel putin doua cotidiene locale si pe site-ul autoritatii finantatoare locale.

(2) In scopul asigurarii unei transparente maxime, autoritatea finantatoare va face cunoscut anuntul de participare si prin alte mijloace de informare locale, nationale sau internationale, dupa caz. Anuntul de participare trebuie sa mentioneze numarul si data aparitiei Monitorului Oficial al Romaniei, Partea a VI-a, in conformitate cu prevederile alin. (1), si nu va cuprinde decat informatiile publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a VI-a.

Art. 17. – Autoritatea finantatoare de interes general sau regional are obligatia de a transmite spre publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a VI-a, un anunt de atribuire a contractului de finantare nerambursabila, nu mai tarziu de 30 de zile de la data incheierii contractului.

Art. 18. – (1) La finalul exercitiului bugetar, autoritatea finantatoare are obligatia intocmirii unui raport cu privire la contractele de finantare nerambursabila incheiate in cursul anului fiscal, care va cuprinde programele finantate, beneficiarii si rezultatele contractului.

(2) Raportul va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a VI-a, precum si pe site-ul propriu al autoritatii finantatoare de interes general sau regional.

Art. 19. – (1) Regia Autonoma “Monitorul Oficial” are obligatia de a publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a VI-a, anunturile si raportul prevazute la art. 15-18, in termen de cel mult 12 zile de la data inregistrarii acestora.

(2) In cazul in care, din motive de urgenta, autoritatea finantatoare accelereaza aplicarea procedurii de selectie publica de proiecte potrivit prevederilor art. 20 alin. (2), Regia Autonoma “Monitorul Oficial” are obligatia de a publica anuntul de participare in termen de cel mult 5 zile de la data inregistrarii acestuia.

SECTIUNEA a 3-a
Data limita pentru depunerea propunerilor de proiecte

Art. 20. – (1) Autoritatea finantatoare are obligatia de a stabili si de a include in anuntul de participare data limita pentru depunerea propunerilor. Aceasta nu trebuie sa fie mai devreme de 30 de zile de la data publicarii anuntului de participare.

(2) In cazul in care, din motive de urgenta, respectarea termenului prevazut la alin. (1) ar cauza prejudicii autoritatii finantatoare, aceasta are dreptul de a accelera aplicarea procedurii de selectie de proiecte prin reducerea numarului de zile, dar nu la mai putin de 15 zile.

(3) In cazul prevazut la alin. (2), autoritatea finantatoare are obligatia de a include in anuntul de participare motivele reducerii termenului prevazut la alin. (1).

(4) Autoritatea finantatoare are dreptul de a prelungi termenul de depunere a propunerilor de proiect, cu conditia comunicarii in scris a noii date limita de depunere a propunerilor de proiect, cu cel putin 6 zile inainte de expirarea termenului initial, catre toti solicitantii care au primit, in conditiile prezentei legi, un exemplar al documentatiei pentru elaborarea si prezentarea proiectului.

SECTIUNEA a 4-a
Eligibilitate, inregistrare, capacitate tehnica si capacitate financiara

Art. 21. – (1) Este exclus dintr-o procedura pentru atribuirea contractului de finantare nerambursabila, respectiv nu este eligibil solicitantul care se afla in oricare dintre urmatoarele situatii:

a) nu si-a indeplinit obligatiile de plata exigibile a impozitelor si taxelor catre stat, precum si a contributiei pentru asigurarile sociale de stat;

b) furnizeaza informatii false in documentele prezentate;

c) a comis o grava greseala in materie profesionala sau nu si-a indeplinit obligatiile asumate printr-un alt contract de finantare nerambursabila, in masura in care autoritatea finantatoare poate aduce ca dovada mijloace probante in acest sens;

d) face obiectul unei proceduri de dizolvare sau de lichidare ori se afla deja in stare de dizolvare sau de lichidare, in conformitate cu prevederile legale in vigoare;

e) nu prezinta declaratia mentionata la art. 12 alin. (3).

(2) Autoritatea finantatoare are dreptul de a cere solicitantilor prezentarea de documente care dovedesc eligibilitatea in sensul prevederilor alin. (1), precum si documente edificatoare care sa dovedeasca o forma de inregistrare ca persoana juridica sau de inregistrare/ atestare ori apartenenta din punct de vedere profesional, in conformitate cu prevederile legale din Romania.

(3) In cazul solicitantilor persoane fizice avand cetatenia straina sau persoane juridice straine fara scop patrimonial, autoritatea finantatoare are obligatia de a lua in considerare documentele considerate ca fiind suficiente pentru dovedirea eligibilitatii in tara in care solicitantul este rezident.

(4) Dispozitiile privind capacitatea tehnica si economicofinanciara, prevazute la art. 32 si 33 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.60/2001 privind achizitiile publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.241 din 11 mai 2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 212/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator.

SECTIUNEA a 5-a
Documentatia pentru elaborarea si prezentarea propunerii de proiect

Art. 22. – (1) Autoritatea finantatoare are obligatia de a asigura intocmirea documentatiei pentru elaborarea si prezentarea propunerii de proiect, care trebuie sa cuprinda cel putin:

a) informatii generale privind autoritatea finantatoare;

b) cerintele minime de calificare solicitate de autoritatea finantatoare si documentele care urmeaza sa fie prezentate de solicitant pentru indeplinirea cerintelor respective;

c) termenii de referinta;

d) instructiuni privind datele limita care trebuie respectate si formalitatile care trebuie indeplinite;

e) instructiuni privind modul de elaborare si de prezentare a propunerii tehnice si financiare;

f) informatii privind criteriile aplicate pentru atribuirea contractului de finantare nerambursabila.

(2) Termenii de referinta contin caracteristici ale proiectului referitoare la scopul, obiectivele specifice, activitatile care urmeaza a fi desfasurate, criteriile de evaluare a rezultatelor.

Art. 23. – (1) Orice persoana fizica sau persoana juridica fara scop patrimonial care a obtinut, in conditiile prezentei legi, un exemplar al documentatiei pentru elaborarea si prezentarea propunerii de proiect are dreptul de a solicita si de a primi clarificari din partea autoritatii finantatoare.

(2) Autoritatea finantatoare are obligatia de a transmite raspuns la orice solicitare de clarificari, dar numai la acele solicitari primite cu cel putin 6 zile inainte de data limita pentru depunerea propunerilor de proiect.

(3) Autoritatea finantatoare are obligatia de a transmite raspunsul la solicitarile de clarificari cu cel putin 4 zile inainte de data limita pentru depunerea propunerilor de proiect.

(4) Autoritatea finantatoare are dreptul de a completa din proprie initiativa, in vederea clarificarii, documentatia pentru elaborarea si prezentarea ofertei si este obligata sa comunice in scris tuturor solicitantilor orice astfel de completare. Transmiterea comunicarii trebuie sa respecte intervalul de timp prevazut la alin. (3).

SECTIUNEA a 6-a
Elaborarea, prezentarea si evaluarea propunerii de proiect

Art. 24. – (1) Solicitantul are obligatia de a elabora propunerea de proiect, in conformitate cu prevederile documentatiei pentru elaborarea si prezentarea proiectului.

(2) Propunerea tehnica se elaboreaza in concordanta cu cerintele cuprinse in termenii de referinta, in asa fel incat sa asigure furnizarea tuturor informatiilor necesare pentru evaluarea tehnica.

(3) Propunerea financiara se elaboreaza in asa fel incat sa asigure furnizarea tuturor informatiilor necesare in vederea evaluarii financiare.

Art. 25. – (1) Propunerea de proiect are caracter ferm si obligatoriu din punct de vedere al continutului si trebuie sa fie semnata, pe propria raspundere, de catre solicitant sau de catre o persoana imputernicita legal de acesta. Bugetul ramane ferm pe toata durata de indeplinire a contractului de finantare nerambursabila.

(2) Solicitantul are obligatia de a exprima pretul in lei din propunerea financiara.

Art. 26. – Depunerea, modificarea sau retragerea propunerii de proiect se face cu aplicarea corespunzatoare a prevederilor art. 42, 43, 45 si art. 48-50 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.60/2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 212/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 27. – Autoritatea finantatoare are obligatia de a constitui, pentru atribuirea fiecarui contract de finantare nerambursabila, o comisie de evaluare, in conditiile art. 51 alin. (1) si (2), art. 53 si 54 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.60/2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 212/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 28. – Evaluarea propunerilor de proiect se face cu aplicarea in mod corespunzator a prevederilor cap. VI sectiunea a 4-a din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.60/2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 212/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

SECTIUNEA a 7-a
Criterii pentru atribuirea contractului de finantare nerambursabila

Art. 29. – (1) Criteriile de selectie pentru atribuirea contractelor de finantare nerambursabila trebuie sa faca posibila evaluarea, pe baze competitive si concurentiale, a capacitatii solicitantilor de a finaliza activitatea propusa pentru finantare.

(2) Criteriile de atribuire a contractului de finantare nerambursabila trebuie sa faca posibila evaluarea calitatii propunerilor si a specificatiilor tehnice si financiare, urmand sa fie publicate in anuntul de participare.

Art. 30. – Autoritatea finantatoare are obligatia sa precizeze in anuntul de participare si in documentatia pentru elaborarea si prezentarea propunerii de proiect criteriile pe baza carora se atribuie contractul si care, odata stabilite, nu pot fi schimbate pe toata durata de aplicare a procedurii de atribuire a contractului de finantare nerambursabila.

Art. 31. – (1) Proiectul sau proiectele stabilite ca fiind castigatoare sunt acelea care intrunesc punctajul cel mai mare, rezultat din aplicarea unui algoritm de calcul, fiind cele mai avantajoase din punct de vedere tehnico-financiar.

(2) Algoritmul de calcul prevazut la alin. (1) se stabileste prin luarea in considerare, alaturi de buget, a unor variate criterii de evaluare a propunerii, in functie de specificul fiecarui contract de finantare nerambursabila. Aceste criterii trebuie sa fie definite clar de fiecare autoritate finantatoare, prin elaborarea unor norme specifice care sa aiba legatura concreta cu specificul contractului si care, dupa ce au fost stabilite, sa nu poata fi schimbate pe toata durata de aplicare a procedurii pentru atribuirea contractului de finantare nerambursabila.

(3) Autoritatea finantatoare este obligata sa precizeze in documentatia pentru elaborarea si prezentarea ofertei criteriile de evaluare a propunerii de proiect prevazute la alin. (2), in ordinea importantei lor pentru evaluarea propunerii, precum si algoritmul de calcul detaliat care va fi aplicat.

SECTIUNEA a 8-a
Forme de comunicare

Art. 32. – (1) Orice comunicare, solicitare, informare, notificare si altele asemenea prevazute in prezenta lege trebuie sa se transmita sub forma de document scris.

(2) Orice document scris trebuie inregistrat in momentul transmiterii si al primirii.

(3) Orice document scris trebuie confirmat de primire, cu exceptia documentelor care confirma primirea.

(4) Documentele scrise pot fi transmise prin una dintre urmatoarele forme:

a) scrisoare prin posta;

b) telegrama;

c) telex;

d) telefax;

e) electronica.

Art. 33. – (1) Autoritatea finantatoare sau, dupa caz, solicitantul care a transmis documentele prin una dintre formele prevazute la art. 32 alin. (4) lit. b)-d) are obligatia de a transmite documentele respective in cel mult 24 de ore si sub forma de scrisoare prin posta.

(2) In cazul in care documentele scrise se transmit in forma electronica, acestora le sunt aplicabile prevederile legale referitoare la semnatura electronica, astfel incat sa indeplineasca conditiile de proba si de validitate ale unui act juridic.

Art. 34. – Autoritatea finantatoare are obligatia de a nu face nici o discriminare intre solicitanti din punctul de vedere al formei in care acestia transmit sau primesc documente, decizii sau alte comunicari.

SECTIUNEA a 9-a
Anularea aplicarii procedurii pentru atribuirea contractului de finantare nerambursabila

Art. 35. – Autoritatea finantatoare are dreptul de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de finantare nerambursabila in conditiile prevazute la cap. VI sectiunea a 7-a din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.60/2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 212/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

CAPITOLUL III
Incheierea, indeplinirea si finalizarea contractului de finantare nerambursabila

Art. 36. – (1) Incheierea si indeplinirea contractului de finantare nerambursabila se fac cu respectarea dispozitiilor art. 71 si 74 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.60/2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 212/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

(2) La incheierea contractului de finantare nerambursabila, beneficiarul este obligat sa semneze o declaratie de impartialitate al carei continut este prevazut in anexa.

Art. 37. – (1) Autoritatea finantatoare si beneficiarul pot stabili in contractul de finantare nerambursabila ca platile catre beneficiar sa se faca in transe, in raport cu faza proiectului si cheltuielile aferente, in functie de evaluarea posibilelor riscuri financiare, durata si evolutia in timp a activitatii finantate ori de costurile interne de organizare si functionare ale beneficiarului.

(2) Autoritatea finantatoare nu va elibera beneficiarului ultima transa a finantarii nerambursabile mai inainte de validarea raportului final de activitate si a raportului financiar, pe care beneficiarul este obligat sa le depuna la sediul autoritatii finantatoare in termen de cel mult 30 de zile de la terminarea activitatii.

(3) Validarea se va face in termen de cel mult 30 de zile de la depunerea de catre beneficiar a raportului final de activitate si a raportului financiar.

(4) Autoritatea finantatoare isi rezerva dreptul de a face verificari atat in perioada derularii contractului de finantare nerambursabila, cat si ulterior validarii celor doua rapoarte, in scopul completarii dosarului finantarii nerambursabile, dar nu mai tarziu de 3 luni de la expirarea termenului prevazut la alin. (3).

(5) Dispozitiile art. 75, 76, art. 77 alin. (1), art. 78 si 79 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.60/2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 212/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator si contractelor de finantare nerambursabila din fonduri publice.

Art. 38. – (1) Atunci cand, pentru indeplinirea obligatiilor contractuale, beneficiarul achizitioneaza, din fonduri publice nerambursabile, produse, lucrari sau servicii, procedura de achizitie este cea prevazuta de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.60/2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 212/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

(2) Contractele de finantare nerambursabile vor prevedea, sub sanctiunea nulitatii, calitatea Curtii de Conturi de a exercita controlul financiar asupra derularii activitatii nonprofit finantate din fondurile publice.

CAPITOLUL IV
Cai de atac

Art. 39. – Actele sau deciziile care determina ori sunt rezultatul incalcarii prevederilor prezentei legi pot fi atacate in temeiul dispozitiilor art. 80-83, art. 85-91 si ale art. 93-96 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.60/2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 212/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

CAPITOLUL V
Contraventii si sanctiuni

Art. 40. – Dispozitiile art. 98-101 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.60/2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 212/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator si in cazul contractelor de finantare nerambursabila din fonduri publice.

CAPITOLUL VI
Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 41. – Dispozitiile prezentei legi se completeaza in mod corespunzator cu dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.60/2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 212/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 42. – Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,
LUCIAN AUGUSTIN BOLCAS

PRESEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VACAROIU

Bucuresti, 2 decembrie 2005.
Nr. 350.

DECLARATIA DE IMPARTIALITATE

Reprezinta conflict de interese orice situatie care il impiedica pe beneficiar in orice moment sa actioneze in conformitate cu obiectivele autoritatii finantatoare, precum si situatia in care executarea obiectiva si impartiala a functiilor oricarei persoane implicate in implementarea proiectului poate fi compromisa din motive familiale, politice, economice sau orice alte interese comune cu o alta persoana.

Subsemnatul, ca persoana fizica sau ca persoana cu drept de reprezentare a organizatiei solicitante in ceea ce priveste implementarea proiectului, ma oblig sa iau toate masurile preventive necesare pentru a evita orice conflict de interese, asa cum este acesta definit mai sus, si, de asemenea, ma oblig sa informez autoritatea finantatoare despre orice situatie ce genereaza sau ar putea genera un asemenea conflict.

Numele si prenumele:

Functia:

Semnatura si stampila:

Declinare de raspundere: Textele actelor normative publicate in aceasta rubrica nu au caracter oficial.

PUBLICATA IN: MONITORUL OFICIAL NR. 1161 din 8 decembrie 2004

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

ART. 1

(1) Comisia Nationala de Disciplina Sportiva, denumita in continuare Comisia, se organizeaza si functioneaza pe langa Agentia Nationala pentru Sport ca organ deliberativ, fara personalitate juridica, independent in exercitarea atributiilor jurisdictionale date prin lege in competenta sa, asa

cum sunt prevazute la art. 2.

(2) Comisia isi desfasoara activitatea in baza unui regulament de organizare si functionare, aprobat prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Sport.

(3) Sediul Comisiei este in sediul Agentiei Nationale pentru Sport, situate in municipiul Bucuresti, str. Vasile Conta nr. 16, sectorul 2.

ART. 2

(1) Comisia este competenta sa solutioneze recursul formulat impotriva hotararilor definitive pronuntate, prin epuizarea cailor de atac, de comisiile interne de disciplina sau de alte organisme cu atributii disciplinare, care sunt organizate si functioneaza in cadrul federatiilor sportive nationale,

asociatiilor judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport, al ligilor profesioniste si Comitetului Olimpic Roman, precum si a cailor de atac formulate impotriva hotararilor Comisiei Nationale de Actiune impotriva Violentei in Sport.

(2) Comisia solutioneaza caile de atac formulate impotriva hotararilor definitive pronuntate in legatura cu urmatoarele tipuri de abateri:

a) incalcarea prevederilor din statutele si regulamentele structurilor sportive, in masura in care sanctionarea unei astfel de abateri este de competenta comisiilor interne de disciplina;

b) comportamente, atitudini, gesturi agresive sau nesportive ale jucatorilor fata de arbitri, oficiali, alti sportivi sau fata de public;

c) declaratii publice ale conducatorilor, tehnicienilor, arbitrilor sau sportivilor, care pot incita sau pot conduce la acte de violenta din partea echipelor sau spectatorilor;

d) absenta nejustificata de la competitii, in cazul convocarilor selectionatelor nationale;

e) manipularea sau modificarea, direct ori printr-o persoana interpusa, a materialului sau a echipamentului sportiv, prin incalcarea reglementarilor tehnice din fiecare ramura sportiva;

f) participarea neautorizata, neprezentarea sau retragerea nejustificata din orice proba sau competitie;

g) orice alte tipuri de abateri date in competenta comisiilor interne de disciplina.

(3) Atributiile Comisiei prevazute la alin. (1) si (2) se exercita numai daca o parte interesata opteaza pentru aceasta jurisdictie. Calea de atac se poate introduce in termen de 15 zile de la comunicarea hotararii.

(4) Procedura de solutionare de catre Comisie a cailor de atac este reglementata printr-un regulament de procedura, aprobat prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Sport.

(5) Procedura de solutionare de catre Comisie a cailor de atac devine

obligatorie din momentul sesizarii acesteia. Hotararile pronuntate pot fi

atacate la Sectia de contencios administrativ a Tribunalului Bucuresti, in

termen de 15 zile de la comunicare.

(6) In situatia in care nu se opteaza pentru procedura de solutionare a

cailor de atac de catre Comisie, partile interesate se pot adresa judecatoriei,

potrivit normelor de drept comun, cu aplicarea art. 282^1 alin. 2 si a art. 299

alin. 3 din Codul de procedura civila.

ART. 3

(1) Comisia este compusa din 61 de membri.

(2) Poate fi numita, in conditiile legii, ca membru al Comisiei, orice

persoana fizica care intruneste in mod cumulativ urmatoarele conditii:

a) are cetatenie romana;

b) are capacitate deplina de exercitiu al drepturilor civile;

c) are o reputatie nestirbita;

d) este licentiata in drept, respectiv detine o diploma echivalenta in stiinte

juridice sau in educatie fizica si sport ori are o experienta recunoscuta in

activitatea sportiva.

(3) Cel putin o treime din numarul membrilor Comisiei va avea studii

juridice.

(4) Membrii Comisiei sunt numiti in conformitate cu prevederile

regulamentului de procedura, cu respectarea urmatoarei structuri:

a) 25 de membri, de catre Agentia Nationala pentru Sport;

b) 10 membri, de catre Comitetul Olimpic Roman;

c) 15 membri, de catre federatiile sportive nationale olimpice;

d) 8 membri, de catre federatiile sportive nationale neolimpice;

e) 2 membri, de catre ligile profesioniste;

f) un membru, de catre Academia Nationala de Educatie Fizica si Sport.

(5) Membrii Comisiei beneficiaza de o indemnizatie de sedinta in

cuantum de 25% din salariul mediu brut pe economie pentru fiecare sedinta,

fara a depasi lunar 50% din acesta.

ART. 4

(1) Comisia este condusa de un consiliu director format din 7 membri.

(2) Mandatul membrilor Comisiei si ai consiliului director este de 4 ani.

Mandatul acestora poate fi reinnoit o singura data.

(3) Din consiliul director pot face parte numai persoanele numite, in

conditiile legii, ca membri ai Comisiei.

(4) Consiliul director va fi alcatuit din 7 membri, numiti dupa cum

urmeaza:

a) 3 membri din partea Agentiei Nationale pentru Sport;

b) un membru din partea Comitetului Olimpic Roman;

c) un membru din partea federatiilor sportive nationale olimpice;

d) un membru din partea federatiilor sportive nationale neolimpice;

e) un membru din partea ligilor profesioniste.

ART. 5

Consiliul director indeplineste urmatoarele atributii:

a) valideaza structura completelor;

b) adopta toate masurile necesare pentru protectia drepturilor partilor in

cursul procedurii;

c) indeplineste orice alte atributii prevazute de prezenta lege sau de

Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei.

ART. 6

(1) Consiliul director este condus de un presedinte, care este asistat in

indeplinirea atributiilor sale de un vicepresedinte.

(2) Presedintele consiliului director exercita, in principal, atributii

referitoare la organizarea completelor si la administrarea cazurilor care vor fi

supuse spre solutionare acestor complete.

(3) Vicepresedintele consiliului director il ajuta pe presedintele consiliului

in indeplinirea atributiilor sale si este inlocuitorul de drept al acestuia.

(4) Presedintele si vicepresedintele sunt alesi dintre membrii consiliului

director, de catre acestia, prin vot secret.

ART. 7

(1) Secretariatul Comisiei este asigurat de Agentia Nationala pentru Sport,

cu incadrarea in numarul maxim de posturi din structura acesteia si in

cheltuielile de personal aprobate prin bugetul Agentiei.

(2) Secretariatul indeplineste urmatoarele atributii:

a) primeste si inregistreaza cereri, memorii, documente ale partilor,

conform prevederilor prezentei legi si ale Regulamentului de organizare si

functionare a Comisiei;

b) arhiveaza documentatia primita;

c) asigura circulatia documentelor necesare in vederea alcatuirii

completului, respectiv obtinerea declaratiilor de acceptare a propunerilor de

numire si a declaratiilor de compatibilitate din partea membrilor propusi de

parti;

d) indeplineste formalitatile de convocare a consiliului director;

e) exercita orice alte atributii prevazute de prezenta lege sau de

Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei.

ART. 8

(1) Consiliul director se intruneste la convocarea presedintelui consiliului

director de doua ori pe an sau ori de cate ori este nevoie.

(2) Sedintele consiliului director se considera regulamentar intrunite in

prezenta a cel putin jumatate plus unu din numarul membrilor sai.

(3) Deciziile consiliului director sunt adoptate cu majoritatea voturilor

membrilor prezenti in sedinta.

ART. 9

(1) Comisia solutioneaza caile de atac in complet format din 3 membri.

(2) In fiecare caz completul de solutionare se formeaza dupa cum

urmeaza: doi membri sunt numiti de catre presedintele consiliului director, la

propunerea partilor in litigiu, iar al treilea membru, in calitate de presedinte

al completului de solutionare, este numit de presedintele consiliului.

(3) In toate cazurile nu pot fi propusi, respectiv numiti, in completele de

solutionare decat membri ai Comisiei.

ART. 10

(1) Membrii Comisiei nu pot fi numiti, respectiv validati, ca membri in

completul de solutionare atunci cand au un interes in solutionarea litigiului.

(2) Membrii consiliului director nu pot fi numiti in complete de

solutionare, ci doar in complete de recuzare.

(3) Partile depun la secretariatul Comisiei propunerile de membri ai

Comisiei solicitati sa faca parte din complet. Secretariatul Comisiei solicita

membrilor propusi completarea formularului de declaratie pe propria

raspundere de acceptare a numirii si de compatibilitate.

(4) La nivelul consiliului director se analizeaza declaratiile pe propria

raspundere si, in cazul in care se constata starea de incompatibilitate sau

raspunsul negativ al membrului desemnat, se notifica partilor, prin

secretariatul Comisiei, reluarea procedurii de numire doar pentru partea al

carei membru se afla in situatia de incompatibilitate sau de refuz al numirii.

(5) De asemenea, verificarea compatibilitatii presedintelui completului se

face la nivelul consiliului director, tot pe baza de declaratie pe propria

raspundere de acceptare a numirii si de compatibilitate.

(6) In termen de 5 zile lucratoare de la data constatarii starii de acceptare a

numirii si de compatibilitate din partea tuturor membrilor completului

propusi de parti, presedintele consiliului director valideaza prin decizie

alcatuirea completului de solutionare.

ART. 11

(1) In afara cazurilor de incompatibilitate care se solutioneaza pe baza

declaratiilor pe propria raspundere date in vederea alcatuirii completului, pe

tot parcursul derularii procedurii, dar nu mai tarziu de termenul fixat pentru

inceperea dezbaterilor in cauza, partea interesata poate solicita recuzarea

oricarui membru al completului, in conformitate cu prevederile

regulamentului de procedura al Comisiei.

(2) Cererile de recuzare se solutioneaza de membrii consiliului director.

ART. 12

(1) Cheltuielile de functionare a Comisiei se asigura de la bugetul de stat,

prin bugetul Agentiei Nationale pentru Sport.

(2) Pentru activitatea desfasurata in vederea solutionarii litigiilor de catre

Comisie nu se percep taxe.

ART. 13

Regulamentul de organizare si functionare, precum si regulamentul de

procedura ale Comisiei se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei

Nationale pentru Sport, in termen de 3 luni de la data intrarii in vigoare a

prezentei legi.

ART. 14

(1) In termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi,

federatiile sportive nationale, asociatiile judetene si ale municipiului

Bucuresti, pe ramuri de sport, ligile profesioniste si Comitetul Olimpic

Roman vor proceda la modificarea statutelor proprii, in conformitate cu

prevederile prezentei legi.

(2) De la data expirarii termenului prevazut la alin. (1), hotararile

pronuntate de comisiile interne de disciplina sau de alte organe interne cu

atributii similare, organizate la nivelul structurilor sportive enumerate la alin.

(1) in vederea solutionarii recursurilor formulate impotriva hotararilor

definitive date in competenta Comisiei, sunt nule de drept.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea

prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei,

republicata.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VACAROIU

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1. – (1) Persoanele fizice si persoanele juridice care urmaresc desfasurarea unor activitati in interes general sau in interesul unor colectivitati locale ori, dupa caz, in interesul lor personal nepatrimonial pot constitui asociatii ori fundatii in conditiile prezentei ordonante.

(2) Asociatiile si fundatiile constituite potrivit prezentei ordonante sunt persoane juridice de drept privat fara scop patrimonial.

(3) Partidele politice, sindicatele si cultele religioase nu intra sub incidenta prezentei ordonante.

Art. 2. – Prezenta ordonanta are ca scop crearea cadrului pentru:

a) exercitarea dreptului la libera asociere;

b) promovarea valorilor civice, ale democratiei si statului de drept;

c) urmarirea realizarii unui interes general, local sau, dupa caz, de grup;

d) facilitarea accesului asociatiilor si fundatiilor la resurse private si publice;

e) parteneriatul dintre autoritatile publice si persoanele juridice de drept privat fara scop patrimonial;

f) respectarea ordinii publice.

Art. 3. – Actele juridice de constituire a asociatiilor si fundatiilor, incheiate in conditiile prezentei ordonante, sunt guvernate de legea civila.

CAPITOLUL II
Infiintarea asociatiilor si a fundatiilor

Sectiunea 1
Constituirea si inscrierea asociatiei

Art. 4. – Asociatia este subiectul de drept constituit de trei sau mai multe persoane care, pe baza unei intelegeri, pun in comun si fara drept de restituire contributia materiala, cunostintele sau aportul lor in munca pentru realizarea unor activitati in interes general, comunitar sau, dupa caz, in interesul lor, personal nepatrimonial.

Art. 5. – (1) Asociatia dobandeste personalitate juridica prin inscrierea in Registrul asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala isi are sediul.

(2) In temeiul dreptului constitutional la asociere, persoanele fizice se pot asocia fara a constitui o persoana juridica atunci cand realizarea scopului propus permite aceasta.

Art. 6. – (1) In vederea dobandirii personalitatii juridice, asociatii incheie actul constitutiv si statutul asociatiei, in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute.

(2) Actul constitutiv cuprinde, sub sanctiunea nulitatii absolute:

a) datele de identificare a asociatilor: numele sau denumirea si, dupa caz, domiciliul sau sediul acestora;

b) exprimarea vointei de asociere si a scopului propus;

c) denumirea asociatiei;

d) sediul asociatiei;

e) durata de functionare a asociatiei – pe termen determinat, cu indicarea expresa a termenului sau, dupa caz, pe termen nedeterminat;

f) patrimoniul initial al asociatiei; activul patrimonial, in valoare de cel putin dublul salariului minim brut pe economie, la data constituirii asociatiei, este alcatuit din aportul in natura si/sau in bani al asociatilor;

g) componenta nominala a celor dintai organe de conducere, administrare si control ale asociatiei;

h) persoana sau persoanele imputernicite sa desfasoare procedura de dobandire a personalitatii juridice;

i) semnaturile asociatilor.

(3) Statutul cuprinde, sub sanctiunea nulitatii absolute:

a) elementele prevazute la alin. (2), cu exceptia celor de la lit. g) si h);

b) explicitarea scopului si a obiectivelor asociatiei;

c) modul de dobandire si de pierdere a calitatii de asociat;

d) drepturile si obligatiile asociatilor;

e) categoriile de resurse patrimoniale ale asociatiei;

f) atributiile organelor de conducere, administrare si control ale asociatiei;

g) destinatia bunurilor, in cazul dizolvarii asociatiei, cu respectarea dispozitiilor art. 60.

(4) La autentificarea actului constitutiv si a statutului asociatiei se va prezenta dovada eliberata de Ministerul Justitiei privind disponibilitatea denumirii noii asociatii.

Art. 7. – (1) Oricare dintre asociati, pe baza imputernicirii date in conditiile art. 6 alin. (2) lit. h), poate formula o cerere de inscriere a asociatiei in Registrul asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala urmeaza sa-si aiba sediul.

(2) Cererea de inscriere va fi insotita de urmatoarele documente:

a) actul constitutiv;

b) statutul asociatiei;

c) acte doveditoare ale sediului si patrimoniului initial.

Art. 8. – (1) Asociatia devine persoana juridica din momentul inscrierii ei in Registrul asociatiilor si fundatiilor.

(2) In termen de 3 zile de la depunerea cererii de inscriere si a documentelor prevazute la art. 7 alin. (2) judecatorul desemnat de presedintele instantei verifica legalitatea acestora si dispune, prin incheiere, inscrierea asociatiei in Registrul asociatiilor si fundatiilor.

(3) O data cu efectuarea inscrierii, incheierea prin care s-a dispus inscrierea se comunica, din oficiu, organului financiar local in a carui raza teritoriala se afla sediul asociatiei, pentru evidenta fiscala, cu mentionarea numarului de inscriere in Registrul asociatiilor si fundatiilor.

Art. 9. – (1) In cazul in care cerintele legale pentru constituirea asociatiei nu sunt indeplinite, judecatorul, la expirarea termenului prevazut de art. 8 alin. (2), va cita, in camera de consiliu, pe reprezentantul asociatiei, punandu-i in vedere, in scris, sa remedieze neregularitatile constatate pana la termenul urmator, care nu va fi mai mare de o saptamana.

(2) Daca neregularitatile constatate privesc dispozitiile art. 37 alin. (2) din Constitutie, pentru termenul fixat va fi citat si parchetul de pe langa instanta sesizata, caruia i se vor comunica, in copie, cererea de inscriere impreuna cu actul constitutiv si statutul asociatiei. In acest caz, punerea concluziilor de catre procuror este obligatorie.

Art. 10. – (1) In situatia in care, la termenul fixat, neregularitatile sunt inlaturate, judecatorul, ascultand si concluziile procurorului, daca este cazul, va lua act despre aceasta prin incheiere, dispunand inscrierea asociatiei in Registrul asociatiilor si fundatiilor.

(2) In cazul in care neregularitatile nu au fost inlaturate sau, desi legal citat, reprezentantul asociatiei lipseste in mod nejustificat, judecatorul va respinge cererea de inscriere prin incheiere motivata.

(3) Incheierile prevazute in acest articol se vor pronunta in cel mult 24 de ore de la inchiderea dezbaterilor si se vor redacta in termen de cel mult 48 de ore de la pronuntare.

Art. 11. – (1) Incheierile de admitere sau de respingere a cererii de inscriere sunt supuse numai recursului.

(2) In cazul in care procurorul nu a participat la solutionarea cererii, parchetului pe de langa instanta sesizata i se vor comunica si copii de pe actul constitutiv si de pe statutul asociatiei, impreuna cu incheierea de admitere ori de respingere a cererii de inscriere, dupa caz.

(3) Termenul de recurs este de 5 zile si curge de la data pronuntarii, pentru cei care au fost prezenti, si de la data comunicarii, pentru cei care au lipsit.

(4) Recursul se solutioneaza cu citarea partilor, in camera de consiliu, de urgenta si cu precadere. Dispozitiile art. 10 alin. (3) cu privire la pronuntarea si redactarea hotararii se aplica in mod corespunzator.

Art. 12. – (1) Inscrierea in Registrul asociatiilor si fundatiilor, in conformitate cu art. 8, se efectueaza in ziua ramanerii irevocabile a incheierii de admitere, eliberandu-se, la cerere, reprezentantului asociatiei sau mandatarului acesteia, un certificat de inscriere care va cuprinde: denumirea asociatiei, sediul acesteia, durata de functionare, numarul si data inscrierii in Registrul asociatiilor si fundatiilor.

(2) In relatiile cu tertii dovada personalitatii juridice se face cu certificatul de inscriere.

Art. 13. – (1) Asociatia isi poate constitui filiale, ca structuri teritoriale, cu un numar minim de 3 membri, organe de conducere proprii si un patrimoniu distinct de cel al asociatiei.

(2) Filialele sunt entitati cu personalitate juridica, putand incheia, in nume propriu, acte juridice de administrare si de conservare, in conditiile stabilite de asociatie prin actul constitutiv al filialei. Ele pot incheia acte juridice de dispozitie, in numele si pe seama asociatiei, numai pe baza hotararii prealabile a consiliului director al asociatiei.

(3) Filiala se constituie prin hotararea autentificata a adunarii generale a asociatiei. Personalitatea juridica se dobandeste de la data inscrierii filialei in Registrul asociatiilor si fundatiilor.

(4) In vederea inscrierii filialei, reprezentantul asociatiei va depune cererea de inscriere, impreuna cu hotararea de constituire a filialei si cu actele doveditoare ale sediului si patrimoniului initial, la judecatoria in a carei circumscriptie teritoriala urmeaza sa-si aiba sediul filiala. Dispozitiile art. 9-12 sunt aplicabile in mod corespunzator.

Art. 14. – Daca asociatia, prin natura scopului sau obiectivelor propuse, urmeaza sa desfasoare activitati pentru care, potrivit legii, sunt necesare autorizatii administrative prealabile, aceste activitati nu vor putea fi initiate, sub sanctiunea dizolvarii pe cale judecatoreasca, decat dupa obtinerea autorizatiilor respective.

Sectiunea a 2-a
Constituirea si inscrierea fundatiei

Art. 15. – (1) Fundatia este subiectul de drept infiintat de una sau mai multe persoane care, pe baza unui act juridic intre vii ori pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu afectat, in mod permanent si irevocabil, realizarii unui scop de interes general sau, dupa caz, comunitar.

(2) Activul patrimonial initial al fundatiei trebuie sa includa bunuri in natura sau in numerar, a caror valoare totala sa fie de cel putin 100 de ori salariul minim brut pe economie, la data constituirii fundatiei.

(3) Prin derogare de la prevederile alin. (2), in cazul fundatiilor al caror scop exclusiv, sub sanctiunea dizolvarii pe cale judecatoreasca, este efectuarea operatiunilor de colectare de fonduri care sa fie puse la dispozitia altor asociatii sau fundatii, in vederea realizarii de programe de catre acestea din urma, activul patrimonial initial poate avea o valoare totala de cel putin 20 de ori salariul minim brut pe economie.

Art. 16. – (1) In vederea dobandirii personalitatii juridice, fondatorul sau, dupa caz, fondatorii incheie actul constitutiv si statutul fundatiei, in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute.

(2) Actul constitutiv al fundatiei cuprinde, sub sanctiunea nulitatii absolute:

a) datele de identificare a fondatorului sau, dupa caz, a fondatorilor: numele sau denumirea si, dupa caz, domiciliul sau sediul acestora;

b) scopul fundatiei;

c) denumirea fundatiei;

d) sediul fundatiei;

e) durata de functionare a fundatiei – pe termen determinat, cu indicarea expresa a termenului sau, dupa caz, pe termen nedeterminat;

f) patrimoniul initial al fundatiei;

g) componenta nominala a celor dintai organe de conducere, administrare si control ale fundatiei ori regulile pentru desemnarea membrilor acestor organe;

h) persoana sau persoanele imputernicite sa desfasoare procedura de dobandire a personalitatii juridice;

i) semnaturile fondatorului sau, dupa caz, ale fondatorilor.

(3) Statutul cuprinde, sub sanctiunea nulitatii absolute:

a) elementele prevazute la alin. (2), cu exceptia celor de la lit. g) si h);

b) explicitarea scopului si a obiectivelor fundatiei;

c) categoriile de resurse patrimoniale ale fundatiei;

d) atributiile organelor de conducere, administrare si control ale fundatiei;

e) procedura de desemnare si de modificare a componentei organelor de conducere, administrare si control, pe parcursul existentei fundatiei;

f) destinatia bunurilor, in cazul dizolvarii fundatiei, cu respectarea dispozitiilor art. 60.

Art. 17. – (1) Fundatia dobandeste personalitate juridica prin inscrierea sa in Registrul asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala isi are sediul.

(2) Cererea de inscriere va fi insotita de urmatoarele documente:

a) actul constituiv;

b) statutul;

c) acte doveditoare ale sediului si patrimoniului initial.

(3) Dispozitiile art. 6 alin. (4), art. 7 alin. (1), art. 8-12 si art. 14 se aplica in mod corespunzator.

Art. 18. – (1) Fundatia isi poate constitui filiale, ca structuri teritoriale, pe baza hotararii autentificate a consiliului director, prin care le este alocat cate un patrimoniu.

(2) Filiala este condusa de un consiliu director propriu, alcatuit din cel putin 3 membri.

(3) Dispozitiile art. 13 alin. (2) si (4) se aplica in mod corespunzator.

Art. 19. – (1) Mostenitorii si creditorii personali ai fondatorilor au fata de fundatie aceleasi drepturi ca si in cazul oricarei alte liberalitati facute de fondator.

(2) Dupa inscrierea fundatiei in Registrul asociatiilor si fundatiilor, nici fondatorii si nici mostenitorii lor nu pot revoca actul constitutiv. De asemenea, dupa inscriere, actul constitutiv nu mai poate fi atacat nici de catre creditorii personali ai fondatorilor.

(3) Daca fundatia dobandeste personalitate juridica dupa decesul fondatorului, efectele liberalitatilor facute de acesta in favoarea fundatiei, anterior constituirii ei, se vor produce de la data actului constitutiv, pentru fundatiile infiintate prin acte intre vii, si de la data mortii testatorului, pentru fundatiile infiintate prin testament.

CAPITOLUL III
Organizarea si functionarea asociatiilor si a fundatiilor

Sectiunea 1
Organizarea si functionarea asociatiei

Art. 20. – Organele asociatiei sunt:

a) adunarea generala;

b) consiliul director;

c) cenzorul sau, dupa caz, comisia de cenzori.

Art. 21. – (1) Adunarea generala este organul de conducere, alcatuit din totalitatea asociatilor.

(2) Competenta adunarii generale cuprinde:

a) stabilirea strategiei si a obiectivelor generale ale asociatiei;

b) aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilantului contabil;

c) alegerea si revocarea membrilor consiliului director;

d) alegerea si revocarea cenzorului sau, dupa caz, a membrilor comisiei de cenzori;

e) infiintarea de filiale;

f) modificarea actului constitutiv si a statutului;

g) dizolvarea si lichidarea asociatiei, precum si stabilirea destinatiei bunurilor ramase dupa lichidare;

h) orice alte atributii prevazute in lege sau in statut.

(3) Schimbarea sediului poate fi hotarata de catre consiliul director, daca aceasta atributie este prevazuta expres in statut.

(4) Adunarea generala se intruneste cel putin o data pe an si are drept de control permanent asupra organelor prevazute la art. 20 lit. b) si c).

(5) Regulile privind organizarea si functionarea adunarii generale se stabilesc prin statut.

Art. 22. – (1) Asociatul care, intr-o anumita problema supusa hotararii adunarii generale, este interesat personal sau prin sotul sau, ascendentii sau descendentii sai, rudele in linie colaterala sau afinii sai pana la gradul al patrulea inclusiv nu va putea lua parte la deliberare si nici la vot.

(2) Asociatul care incalca dispozitiile alin. (1) este raspunzator de daunele cauzate asociatiei daca fara votul sau nu s-ar fi putut obtine majoritatea ceruta.

Art. 23. – (1) Hotararile luate de adunarea generala, in limitele legii, ale actului constitutiv si/sau ale statutului sunt obligatorii chiar si pentru asociatii care nu au luat parte la adunarea generala sau au votat impotriva.

(2) Hotararile adunarii generale, contrare legii, actului constitutiv sau dispozitiilor cuprinse in statut, pot fi atacate in justitie de catre oricare dintre asociatii care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat impotriva si au cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal de sedinta, in termen de 15 zile de la data cand au luat cunostinta despre hotarare sau de la data cand a avut loc sedinta, dupa caz.

(3) Cererea de anulare se solutioneaza in camera de consiliu de catre judecatoria in circumscriptia careia asociatia isi are sediul. Hotararea instantei este supusa numai recursului.

Art. 24. – (1) Consiliul director asigura punerea in executare a hotararilor adunarii generale. El poate fi alcatuit si din persoane din afara asociatiei, in limita a cel mult o patrime din componenta sa.

(2) In exercitarea competentei sale, consiliul director:

a) prezinta adunarii generale raportul de activitate pe perioada anterioara, executarea bugetului de venituri si cheltuieli, bilantul contabil, proiectul bugetului de venituri si cheltuieli si proiectul programelor asociatiei;

b) incheie acte juridice in numele si pe seama asociatiei;

c) aproba organigrama si politica de personal ale asociatiei, daca prin statut nu se prevede altfel;

d) indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de adunarea generala.

(3) Regulile generale privind organizarea si functionarea consiliului director se stabilesc prin statut. Consiliul director isi poate elabora un regulament intern de functionare.

(4) Nu poate fi membru al consiliului director, iar daca era, pierde aceasta calitate orice persoana care ocupa o functie de conducere in cadrul unei institutii publice, daca asociatia respectiva are ca scop sprijinirea activitatii acelei institutii publice.

Art. 25. – Dispozitiile art. 22 se aplica in mod corespunzator si membrilor consiliului director. Deciziile consiliului director, contrare legii, actului constitutiv sau statutului asociatiei pot fi atacate in justitie, in conditiile prevazute la art. 23.

Art. 26. – Consiliul director poate imputernici una sau mai multe persoane cu functii executive, inclusiv persoane care nu au calitatea de asociat ori sunt straine de asociatie, pentru a exercita atributiile prevazute la art. 24 alin. (2) lit. b) si d).

Art. 27. – (1) Controlul financiar intern al asociatiei este asigurat de un cenzor.

(2) Pentru asociatiile cu mai mult de 100 de membri inscrisi pana la data intrunirii ultimei adunari generale, controlul financiar intern se exercita de catre o comisie de cenzori.

(3) In realizarea competentei sale cenzorul sau, dupa caz, comisia de cenzori:

a) verifica modul in care este administrat patrimoniul asociatiei;

b) intocmeste rapoarte si le prezinta adunarii generale;

c) poate participa la sedintele consiliului director fara drept de vot;

d) indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de adunarea generala.

(4) Comisia de cenzori este alcatuita dintr-un numar impar de membri, din care majoritatea este formata din asociati. Membrii consiliului director nu pot fi cenzori.

(5) Regulile generale de organizare si functionare ale comisiei de cenzori se aproba de adunarea generala. Comisia de cenzori isi poate elabora un regulament intern de functionare.

Sectiunea a 2-a
Organizarea si functionarea fundatiei

Art. 28. – Organele fundatiei sunt:

a) consiliul director;

b) cenzorul sau, dupa caz, comisia de cenzori.

Art. 29. – (1) Consiliul director al fundatiei este organul de conducere si de administrare al acesteia.

(2) Consiliul director asigura realizarea scopului si obiectivelor fundatiei, exercitand urmatoarele atributii:

a) stabilirea strategiei generale si a programelor fundatiei;

b) aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilantului contabil;

c) alegerea si revocarea cenzorului sau, dupa caz, a membrilor comisiei de cenzori;

d) infiintarea de filiale;

e) incheierea de acte juridice, in numele si pe seama fundatiei;

f) executarea bugetului de venituri si cheltuieli;

g) aprobarea organigramei si a strategiei de personal ale fundatiei;

h) modificarea statutului fundatiei;

i) indeplinirea oricaror alte atributii prevazute in lege sau in statut.

(3) Regulile generale privind organizarea si functionarea consiliului director se stabilesc prin statut. Consiliul director isi poate elabora un regulament intern de functionare.

(4) Dispozitiile art. 22 si 24 alin. (4) se aplica in mod corespunzator si in ceea ce priveste membrii consiliului director. Deciziile contrare legii, actului constitutiv sau statutului fundatiei pot fi atacate in justitie, in conditiile prevazute la art. 23, de fondator sau de oricare dintre membrii consiliului director care a lipsit sau a votat impotriva si a cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal de sedinta.

(5) Schimbarea scopului fundatiei se face numai de catre fondator sau de majoritatea fondatorilor in viata. Daca nici unul dintre fondatori nu mai este in viata, schimbarea scopului fundatiei se face numai cu intrunirea votului a patru cincimi din numarul membrilor consiliului director.

(6) In toate cazurile, schimbarea scopului fundatiei se poate face numai daca acesta a fost realizat in totalitate sau in parte ori daca acesta nu mai poate fi indeplinit.

(7) Prevederile art. 26 se aplica in mod corespunzator in privinta atributiilor prevazute la alin. (2) lit. e) si i).

Art. 30. – (1) Consiliul director se compune din cel putin 3 membri desemnati de fondator sau, dupa caz, de fondatori, la momentul constituirii fundatiei.

(2) In cazul in care, pe parcursul functionarii fundatiei, componenta consiliului director nu se poate modifica in conditiile stabilite de statut, instanta prevazuta la art. 17 va desemna, pe cale de ordonanta presedintiala, la cererea oricarei persoane interesate, persoanele care vor intra in componenta consiliului director.

Art. 31. – (1) Comisia de cenzori este alcatuita dintr-un numar impar de membri.

(2) Dispozitiile art. 27 se aplica in mod corespunzator.

Art. 32. – In cazul in care actul constitutiv nu cuprinde componenta nominala a celor dintai organe ale fundatiei, ci numai regulile stabilite de fondatori pentru desemnarea membrilor acestora si daca nici unul dintre fondatori nu mai este in viata la data constituirii fundatiei, dispozitiile art. 30 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.

CAPITOLUL IV
Modificarea actului constitutiv si a statutului asociatiei sau fundatiei

Art. 33. – (1) Modificarea actului constitutiv si/sau a statutului asociatiei se face prin inscrierea modificarii in Registrul asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala isi are sediul asociatia, cu aplicarea corespunzatoare a prevederilor art. 8-12.

(2) Cererea de inscriere a modificarii va fi insotita de procesul-verbal al adunarii generale, in forma autentificata, iar in cazul modificarii sediului, de procesul-verbal al sedintei consiliului director, in forma autentificata, in situatia prevazuta la art. 21 alin. (3).

(3) Demersurile pentru autentificarea procesului-verbal si inscrierea modificarii se intreprind de consiliul director. Pentru efectuarea formalitatilor la notarul public nu este necesara prezenta altor persoane decat aceea a membrilor consiliului director sau a unora dintre ei, desemnati de adunarea generala ori de consiliul director, dupa caz.

(4) Mentiunea privitoare la schimbarea sediului se va opera, daca este cazul, atat in Registrul asociatiilor si fundatiilor de la grefa judecatoriei in a carei circumscriptie se afla vechiul sediu, cat si in Registrul asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei circumscriptie se afla noul sediu. In acest scop, o copie de pe incheierea prin care s-a dispus schimbarea sediului va fi comunicata, din oficiu, judecatoriei in circumscriptia careia asociatia urmeaza sa-si aiba noul sediu.

Art. 34. – Dispozitiile art. 33 se aplica in mod corespunzator in cazul modificarii actului constitutiv si/sau a statutului fundatiei.

CAPITOLUL V
Federatia

Art. 35. – (1) Doua sau mai multe asociatii sau fundatii se pot constitui in federatie.

(2) Federatiile dobandesc personalitate juridica proprie si functioneaza in conditiile prevazute de prezenta ordonanta pentru asociatiile fara scop patrimonial, conditii care li se aplica in mod corespunzator, cu exceptiile stabilite in prezentul capitol.

(3) Cererea de inscriere se solutioneaza de tribunalul in circumscriptia caruia federatia urmeaza sa isi aiba sediul.

Art. 36. – (1) Federatia devine persoana juridica din momentul inscrierii sale in Registrul federatiilor aflat la grefa tribunalului prevazut la art. 35 alin. (3).

(2) Asociatiile sau fundatiile care constituie o federatie isi pastreaza propria personalitate juridica, inclusiv propriul patrimoniu.

Art. 37. – In cazul dizolvarii federatiilor, daca nu se prevede altfel in statut, bunurile ramase in urma lichidarii se transmit, in cote egale, catre persoanele juridice constituente.

CAPITOLUL VI
Asociatiile si fundatiile recunoscute ca fiind de utilitate publica

Art. 38. – (1) O asociatie sau o fundatie poate fi recunoscuta de Guvernul Romaniei ca fiind de utilitate publica daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii:

a) activitatea acesteia se desfasoara in interes general sau comunitar, dupa caz;

b) functioneaza de cel putin 3 ani si a realizat o parte din obiectivele stabilite;

c) prezinta un raport din care sa rezulte desfasurarea unei activitati anterioare semnificative, prin derularea unor programe ori proiecte specifice scopului sau, insotit de bilanturile si bugetele de venituri si cheltuieli pe ultimii 3 ani;

d) valoarea activului patrimonial pe fiecare an in parte este cel putin egala cu valoarea patrimoniului initial.

(2) Guvernul Romaniei poate, la propunerea autoritatii administrative competente, sa acorde o dispensa de la indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) lit. a) si b) daca:

a) asociatia sau fundatia solicitanta a rezultat din fuziunea a doua sau mai multe asociatii sau fundatii preexistente; si,

b) fiecare dintre asociatiile sau fundatiile preexistente ar fi indeplinit cele doua conditii, daca ar fi formulat solicitarea in mod independent.

Art. 39. – (1) Recunoasterea unei asociatii sau a unei fundatii de utilitate publica se face prin hotarare a Guvernului. In acest scop, asociatia sau fundatia interesata adreseaza o cerere ministerului sau organului de specialitate al administratiei publice centrale in a carui sfera de competenta isi desfasoara activitatea.

(2) Conflictele de competenta aparute intre autoritatile publice prevazute la alin. (1) privind inregistrarea cererii se solutioneaza, la sesizarea oricareia dintre parti, de catre Secretariatul General al Guvernului, in termen de 5 zile de la data inregistrarii sesizarii.

(3) In vederea solutionarii conflictului, autoritatile publice prevazute la alin. (1) sunt obligate sa puna la dispozitie Secretariatului General al Guvernului toate informatiile necesare rezolvarii acestuia. Ordinul secretarului general al Guvernului este definitiv.

Art. 40. – (1) Autoritatea administrativa competenta este obligata sa examineze cererea si indeplinirea conditiilor prevazute la art. 38 in termen de cel mult 60 de zile. In cazul in care constata indeplinirea acestor conditii, aceasta va propune Guvernului Romaniei recunoasterea. In caz contrar, autoritatea administrativa va transmite persoanei juridice solicitante un raspuns motivat.

(2) In cel mult 90 de zile de la data depunerii cererii prevazute la alin. (1), Guvernul Romaniei decide asupra propunerii de recunoastere. Daca propunerea se respinge, solutia va fi comunicata asociatiei sau fundatiei de autoritatea administrativa la care s-a inregistrat cererea de recunoastere.

Art. 41. – Recunoasterea utilitatii publice confera asociatiei sau fundatiei urmatoarele drepturi si obligatii:

a) dreptul de a i se concesiona servicii publice fara caracter comercial, in conditiile legii;

b) dreptul preferential la resurse provenite din bugetul de stat si din bugetele locale;

c) dreptul de a mentiona in toate documentele pe care le intocmeste ca asociatia sau fundatia este recunoscuta ca fiind de utilitate publica;

d) obligatia de a mentine cel putin nivelul activitatii si performantele care au determinat recunoasterea;

e) obligatia de a comunica autoritatii administrative competente orice modificari ale actului constitutiv si ale statutului, precum si rapoartele de activitate si bilanturile anuale; autoritatea administrativa are obligatia sa asigure consultarea acestor documente de catre orice persoana interesata;

f) obligatia de a publica, in extras, rapoartele de activitate si bilanturile anuale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, precum si in Registrul national al persoanelor juridice fara scop patrimonial.

Art. 42. – (1) Recunoasterea utilitatii publice se face pe durata nedeterminata.

(2) In cazul in care asociatia sau fundatia nu mai indeplineste una sau mai multe dintre conditiile care au stat la baza recunoasterii utilitatii publice, Guvernul, la propunerea autoritatii administrative competente sau a Ministerului Justitiei, va retrage actul de recunoastere.

(3) Retragerea va interveni si in situatia neindeplinirii obligatiilor prevazute la art. 41.

(4) Imprejurarile prevazute la alin. (2) si (3) pot fi sesizate autoritatii administrative competente, Ministerului Justitiei sau Guvernului, de catre orice alta asociatie sau fundatie ori de catre orice autoritate sau institutie publica interesata.

Art. 43. – In cazul dizolvarii asociatiei sau fundatiei recunoscute ca fiind de utilitate publica, bunurile ramase in urma lichidarii se vor repartiza, prin hotarare a Guvernului, catre alte asociatii ori fundatii cu scop similar sau catre institutii publice.

Art. 44. – Litigiile referitoare la recunoasterea utilitatii publice a asociatiilor si fundatiilor interesate se solutioneaza potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificarile ulterioare.

Art. 45. – Dispozitiile prezentului capitol nu se aplica federatiilor, daca prin lege nu se dispune altfel.

CAPITOLUL VII
Veniturile

Art. 46. – (1) Veniturile asociatiilor sau federatiilor provin din:

a) cotizatiile membrilor;

b) dobanzile si dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, in conditii legale;

c) dividendele societatilor comerciale infiintate de asociatii sau de federatii;

d) venituri realizate din activitati economice directe;

e) donatii, sponsorizari sau legate;

f) resurse obtinute de la bugetul de stat si/sau de la bugetele locale;

g) alte venituri prevazute de lege.

(2) Veniturile fundatiilor sunt cele prevazute la alin. (1) lit. b)-g).

Art. 47. – Asociatiile si fundatiile pot infiinta societati comerciale. Dividendele obtinute de asociatii si fundatii din activitatile acestor societati comerciale, daca nu se reinvestesc in aceleasi societati comerciale, se folosesc obligatoriu pentru realizarea scopului asociatiei sau fundatiei.

Art. 48. – Asociatiile si fundatiile pot desfasura orice alte activitati economice directe, daca acestea au caracter accesoriu si sunt in stransa legatura cu scopul principal al persoanei juridice.

CAPITOLUL VIII
Relatiile cu autoritatile publice

Art. 49. – (1) Autoritatile administratiei publice locale vor sprijini persoanele juridice constituite in temeiul prezentei ordonante prin:

a) punerea la dispozitia acestora, in functie de posibilitati, a unor spatii pentru sedii, in conditiile legii;

b) atribuirea, in functie de posibilitati, a unor terenuri in scopul ridicarii de constructii necesare desfasurarii activitatii lor.

(2) Autoritatile administratiei publice locale intocmesc, la cererea persoanelor juridice indreptatite, liste de prioritate pentru atribuirea imobilelor prevazute la alin. (1).

Art. 50. – Autoritatile publice sunt obligate sa puna la dispozitia asociatiilor, fundatiilor si federatiilor informatiile de interes public, in conditiile legii.

Art. 51. – (1) In cadrul Camerelor Parlamentului, Presedintiei Romaniei, Secretariatului General al Guvernului, institutiei Avocatul Poporului, autoritatilor administrative autonome, ministerelor, al celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si autoritatilor administratiei publice locale functioneaza structuri organizatorice pentru relatia cu asociatiile si fundatiile.

(2) Autoritatile publice mentionate la alin. (1) se pot consulta cu reprezentantii asociatiilor si fundatiilor care isi desfasoara activitatea in sfera lor de competenta, in vederea stabilirii unor programe sau activitati comune.

Art. 52. – (1) Dupa constituirea lor, asociatiile, fundatiile si federatiile interesate vor solicita autoritatilor administrative autonome, ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si autoritatilor administratiei publice locale sa fie luate in evidenta acestora, in functie de domeniul in care activeaza.

(2) Autoritatile publice prevazute la alin. (1) sunt obligate sa tina evidenta asociatiilor si fundatiilor care li s-au adresat in acest scop.

(3) Conflictele de competenta aparute intre autoritatile publice prevazute la alin. (1) privind luarea in evidenta se solutioneaza, la cererea oricareia dintre parti, de catre Secretariatul General al Guvernului in termen de 5 zile de la data sesizarii. Dispozitiile art. 39 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.

(4) In toate cazurile, Ministerul Justitiei va comunica, spre informare, autoritatiilor publice competente prevazute la alin. (1) copii de pe hotararile judecatoresti ramase irevocabile, precum si de pe inscrisurile doveditoare, in termen de 5 zile de la primirea documentelor prevazute la art. 74.

Art. 53. – Litigiile nascute in legatura cu aplicarea dispozitiilor prezentului capitol se solutioneaza in conformitate cu Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificarile ulterioare.

CAPITOLUL IX
Dizolvarea si lichidarea

Sectiunea 1
Dizolvarea

Art. 54. – (1) Asociatiile si federatiile se dizolva:

a) de drept;

b) prin hotararea judecatoriei sau a tribunalului, dupa caz;

c) prin hotararea adunarii generale.

(2) Fundatiile se dizolva:

a) de drept;

b) prin hotararea judecatoriei.

Art. 55 – (1) Asociatia se dizolva de drept prin:

a) implinirea duratei pentru care a fost constituita;

b) realizarea sau, dupa caz, imposibilitatea realizarii scopului pentru care a fost constituita, daca in termen de 3 luni de la constatarea unui astfel de fapt nu se produce schimbarea acestui scop;

c) imposibilitatea constituirii adunarii generale sau a constituirii consiliului director in conformitate cu statutul asociatiei, daca aceasta situatie dureaza mai mult de un an de la data la care, potrivit statutului, adunarea generala sau, dupa caz, consiliul director trebuia constituit;

d) reducerea numarului de asociati sub limita fixata de lege, daca acesta nu a fost complinit timp de 3 luni.

(2) Constatarea dizolvarii se realizeaza prin hotararea judecatoriei in a carei circumscriptie se afla sediul asociatiei, la cererea oricarei persoane interesate.

Art. 56 – (1) Asociatia se dizolva, prin hotarare judecatoreasca, la cererea oricarei persoane interesate:

a) cand scopul sau activitatea asociatiei a devenit ilicita sau contrara ordinii publice;

b) cand realizarea scopului este urmarita prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;

c) cand asociatia urmareste un alt scop decat cel pentru care s-a constituit;

d) cand asociatia a devenit insolvabila;

e) in cazul prevazut la art. 14.

(2) Instanta competenta este judecatoria in circumscriptia careia asociatia isi are sediul.

Art. 57. – Asociatia se poate dizolva si prin hotararea adunarii generale. In termen de 15 zile de la data sedintei de dizolvare, procesul-verbal, in forma autentica, se depune la judecatoria in a carei circumscriptie teritoriala isi are sediul, pentru a fi inscris in Registrul asociatiilor si fundatiilor.

Art. 58. – Fundatia se dizolva de drept in cazurile prevazute la art. 55 alin. (1) lit. a) si b), precum si in situatia imposibilitatii constituirii consiliului director in conformitate cu statutul fundatiei, daca aceasta situatie dureaza mai mult de un an de la data la care, potrivit statutului, consiliul director trebuia constituit. Dispozitiile art. 55 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.

Art. 59. – Dizolvarea fundatiei prin hotarare judecatoreasca se face in conditiile art. 56, care se aplica in mod corespunzator, precum si in cazul nerespectarii dispozitiilor art. 15 alin. (3).

Art. 60. – (1) In cazul dizolvarii asociatiei sau fundatiei, bunurile ramase in urma lichidarii nu se pot transmite catre persoane fizice.

(2) Aceste bunuri pot fi transmise catre persoane juridice de drept privat sau de drept public cu scop identic sau asemanator, printr-o procedura stabilita in statutul asociatiei sau al fundatiei.

(3) Daca in termen de 6 luni de la terminarea lichidarii lichidatorii nu au reusit sa transmita bunurile in conditiile alin. (2), precum si in cazul in care statutul asociatiei sau al fundatiei nu prevede o procedura de transmitere a bunurilor ori daca prevederea este contrara legii sau ordinii publice, bunurile ramase dupa lichidare vor fi atribuite de instanta competenta unei persoane juridice cu scop identic sau asemanator.

(4) In cazul in care asociatia sau fundatia a fost dizolvata pentru motivele prevazute la art. 56 alin. (1) lit. a) – c), bunurile ramase dupa lichidare vor fi preluate de catre stat, prin Ministerul Finantelor, sau, dupa caz, de comuna sau orasul in a carui raza teritoriala asociatia sau fundatia isi avea sediul, daca aceasta din urma era de interes local.

(5) Data transmiterii bunurilor este cea a intocmirii procesului-verbal de predare-preluare, daca prin acesta nu s-a stabilit o data ulterioara.

Sectiunea a 2-a
Lichidarea

Art. 61. – (1) In cazurile de dizolvare prevazute de art. 55, 56, 58 si 59, lichidatorii vor fi numiti prin insasi hotararea judecatoreasca.

(2) In cazul dizolvarii prevazute de art. 57, lichidatorii vor fi numiti de catre adunarea generala, sub sanctiunea lipsirii de efecte juridice a hotararii de dizolvare.

(3) In toate cazurile, mandatul consiliului director inceteaza o data cu numirea lichidatorilor.

(4) Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Reprezentantii permanenti – persoane fizice ale persoanei juridice lichidatoare – trebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditiile legii.

Art. 62. – (1) Imediat dupa intrarea lor in functie, lichidatorii vor face inventarul si vor incheia un bilant care sa constate situatia exacta a activului si pasivului asociatiei sau ale fundatiei.

(2) Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze registrele si orice alte acte ale asociatiei sau fundatiei. De asemenea, ei vor tine un registru cu toate operatiunile lichidarii in ordinea datei acestora.

(3) Lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor.

Art. 63. – (1) Lichidatorii sunt obligati sa continue operatiunile juridice in curs, sa incaseze creantele, sa plateasca creditorii si, daca numerarul este insuficient, sa transforme si restul activului in bani, procedand la vanzarea prin licitatie publica a bunurilor mobile si imobile.

(2) Lichidatorii pot realiza numai acele operatiuni noi care sunt necesare finalizarii celor aflate in curs.

Art. 64. – (1) Suma cuvenita creditorului cunoscut care refuza sa primeasca plata creantei sale se va consemna in contul sau.

(2) Daca plata creantei nu se poate face imediat sau atunci cand creanta este contestata, lichidarea nu se va declara terminata inainte de a se garanta creditorii.

Art. 65. – In orice caz, lichidatorii nu pot incheia operatiunile si nu pot remite celor in drept contul gestiunii decat dupa expirarea unui termen de 6 luni de la publicarea dizolvarii asociatiei sau fundatiei.

Art. 66. – Lichidatorii raspund solidar pentru daunele cauzate creditorilor din culpa lor.

Art. 67. – Atat fata de asociatie sau fundatie, cat si fata de asociati sau, dupa caz, fondatori, lichidatorii sunt supusi regulilor mandatului.

Art. 68. – (1) Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii sunt obligati ca in temen de doua luni sa depuna bilantul, registrul jurnal si un memorandum, declarand operatiunile de lichidare la Registrul asociatiilor si fundatiilor al judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala isi are sediul asociatia sau fundatia.

(2) Lichidatorii sunt obligati sa indeplineasca toate procedurile pentru publicarea lichidarii si radierea asociatiei sau fundatiei din Registrul asociatiilor si fundatiilor.

(3) Publicarea lichidarii se face prin afisarea la usa instantei in a carei circumscriptie teritoriala isi are sediul persoana juridica, in temen de doua luni de la terminarea lichidarii.

Art. 69. – Daca in termen de 30 de zile libere de la depunerea bilantului nu se inregistreaza nici o contestatie, bilantul se considera definitiv aprobat si lichidatorii, cu autorizarea judecatoriei, vor remite celor in drept bunurile si sumele ramase de la lichidare, impreuna cu toate registrele si actele asociatiei sau fundatiei si ale lichidarii. Numai dupa aceasta lichidatorii vor fi considerati descarcati si li se va elibera, in acest scop, un act constatator.

Art. 70. – (1) Contestatiile la bilantul lichidatorilor se pot formula de orice persoana interesata la judecatoria in a carei circumscriptie teritoriala se afla sediul persoanei juridice lichidate.

(2) Toate contestatiile se solutioneaza printr-o singura hotarare. Sentinta pronuntata de judecatorie este executorie si este supusa numai recursului.

(3) Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii trebuie sa ceara radierea asociatiei sau fundatiei din Registrul asociatiilor si fundatiilor.

Art. 71. – (1) Asociatia sau fundatia inceteaza a avea fiinta la data radierii din Registrul asociatiilor si fundatiilor.

(2) Radierea se face in baza actului constatator eliberat lichidatorilor, in conditiile prevazute la art. 69, prin care se atesta descarcarea acestora de obligatiile asumate.

Art. 72. – Dispozitiile prezentului capitol referitoare la dizolvarea si lichidarea asociatiilor si fundatiilor se aplica, in mod corespunzator, si in privinta dizolvarii si lichidarii federatiilor. Instanta competenta este tribunalul in a carui circumscriptie teritoriala se afla sediul federatiei supuse dizolvarii si lichidarii.

CAPITOLUL X
Registrul national al persoanelor juridice fara scop patrimonial

Art. 73. – (1) Se constituie Registrul national al persoanelor juridice fara scop patrimonial – asociatii, fundatii si federatii -, denumit in continuare Registrul national, in scopul evidentei centralizate a acestora.

(2) Registrul national se tine de Ministerul Justitiei prin directia de specialitate.

Art. 74. – (1) In scopul constituirii si functionarii Registrului national, instantele judecatoresti sunt obligate ca, din oficiu, sa comunice Ministerului Justitiei copii de pe hotararile judecatoresti ramase irevocabile privind constituirea, modificarea si incetarea oricarei asociatii, fundatii sau federatii, precum si de pe inscrisurile doveditoare, in termen de 3 zile de la data ramanerii irevocabile a fiecarei hotarari judecatoresti.

(2) Asociatiile si fundatiile recunoscute ca fiind de utilitate publica sunt obligate sa comunice Ministerului Justitiei, in extras, copii de pe rapoartele de activitate si bilanturile anuale, insotite de dovada eliberata de Regia Autonoma

“Monitorul Oficial” ca s-a solicitat publicarea acestora si in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

Art. 75. – (1) Registrul national al persoanelor juridice fara scop patrimonial este public.

(2) Ministerul Justitiei este obligat sa elibereze, pe cheltuiala persoanei solicitante, copii certificate de pe inregistrarile efectuate in Registrul national si de pe inscrisurile doveditoare.

(3) Inscrisurile prevazute la alin. (2) pot fi cerute si eliberate si prin corespondenta.

(4) Datele din Registrul national pot fi redate si arhivate si sub forma de inregistrari pe microfilme si pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automata a datelor.

CAPITOLUL XI
Dispozitii speciale

Art. 76. – (1) Persoanele juridice straine fara scop patrimonial pot fi recunoscute in Romania, sub conditia reciprocitatii, pe baza aprobarii prealabile a Guvernului, prin inscrierea in Registrul asociatiilor si fundatiilor de la grefa Tribunalului Bucuresti, daca sunt valabil constituite in statul a carui nationalitate o au, iar scopurile lor statutare nu contravin ordinii publice din Romania.

(2) In acest scop, reprezentantii persoanelor juridice straine trebuie sa ataseze la cererea de inscriere urmatoarele documente, in copii autentificate si traduceri legalizate:

a) actul de constituire in statul a carui nationalitate o au persoanele juridice straine;

b) statutul (in masura in care exista ca act de sine statator);

c) hotararea organului de conducere a acelei persoane juridice, prin care se solicita recunoasterea in Romania;

d) statutul viitoarei reprezentante in Romania a acelei persoane juridice, cuprinzand prevederi referitoare la sediu, la capacitatea juridica si la persoanele care reprezinta persoana juridica straina;

e) hotararea Guvernului Romaniei de aprobare a cererii de recunoastere in Romania a persoanei juridice solicitante.

(3) Dispozitiile art. 8-12 si ale art. 81 se aplica in mod corespunzator.

Art. 77. – (1) Asociatiile si fundatiile constituite ca persoane juridice romane de catre persoane fizice sau juridice straine pot dobandi pe intreaga durata de functionare dreptul de proprietate si orice alte drepturi reale asupra terenurilor necesare pentru realizarea scopului pentru care au fost constituite.

(2) In cazul dizolvarii si lichidarii asociatiilor si fundatiilor prevazute la alin. (1), lichidatorii au obligatia instrainarii terenurilor in termen de cel mult un an, numai catre persoane care au capacitatea juridica de a dobandi astfel de bunuri. Termenul de un an se calculeaza de la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti prin care se constata ori se dispune dizolvarea sau, dupa caz, de la data hotararii de dizolvare voluntara.

(3) In cazul nerespectarii termenului de un an pentru instrainarea terenurilor prevazute la alin. (2), instanta competenta va dispune vanzarea acestora prin licitatie publica.

(4) In toate cazurile, bunurile ramase dupa lichidare, inclusiv terenurile neinstrainate in conditiile alin. (2) si (3) se atribuie cu respectarea dispozitiilor art. 60.

CAPITOLUL XII
Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 78. – Prezenta ordonanta intra in vigoare in termen de 3 luni de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 79. – In termenul prevazut la art. 78 Ministerul Justitiei:

a) va elabora si va adopta Regulamentul privind organizarea Registrului asociatiilor si fundatiilor, Registrului federatiilor, precum si a Registrului national al persoanelor juridice fara scop patrimonial, care va cuprinde si prevederi privind accesul la acest registru al persoanelor juridice de drept public, al persoanelor juridice de drept privat, precum si al persoanelor fizice;

b) va stabili forma si continutul certificatelor de inscriere prevazute la art. 12 alin. (1) si la art. 17 alin. (3), precum si conditiile de eliberare a dovezii mentionate la art. 6 alin. (4).

Art. 80. – Dispozitiile Decretului nr.31/1954 privind persoanele fizice si persoanele juridice se aplica, in mod corespunzator, si asociatiilor si fundatiilor, cu exceptia acelor dispozitii care sunt contrare reglementarilor stabilite prin prezenta ordonanta.

Art. 81. – In privinta asociatiilor si fundatiilor care au calitatea de persoane juridice straine sunt si raman aplicabile dispozitiile art. 43 si urmatoarele din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat.

Art. 82. – Cererile de autorizare a infiintarii asociatiilor, fundatiilor, federatiilor sau uniunilor de persoane, aflate in curs de solutionare pe rolul instantelor de judecata legal investite la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante, vor continua sa fie solutionate de acele instante.

Art. 83. – (1) Asociatiile si fundatiile constituite, pana la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante, in conditiile Legii nr. 21/1924 pentru persoanele juridice (Asociatii si Fundatii) isi pastreaza personalitatea juridica legal dobandita. Acestor asociatii si fundatii li se aplica, de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante, regimul juridic prevazut de aceasta.

(2) Uniunile, federatiile sau gruparile de persoane juridice, astfel cum sunt reglementate de Legea nr. 21/1924, isi pastreaza personalitatea juridica si, de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante, li se va aplica regimul juridic al federatiilor prevazut de aceasta din urma.

Art. 84. – (1) In termen de 3 luni de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante registrele persoanelor juridice, aflate la grefa tribunalelor in circumscriptiile carora functioneaza persoanele juridice de drept privat prevazute de Legea nr. 21/1924 vor fi transmise judecatoriilor in ale caror circumscriptii teritoriale acestea isi au sediul.

(2) In acelasi termen, registrele uniunilor si federatiilor, aflate la grefa curtilor de apel in circumscriptiile carora functioneaza uniunile si federatiile prevazute de Legea nr. 21/1924, vor fi transmise tribunalelor in circumscriptiile carora acestea isi au sediul.

(3) In vederea constituirii Registrului national prevazut la art. 73, in termenul mentionat la alin. (1), instantele judecatoresti sunt obligate sa transmita Ministerului Justitiei copii de pe registrele asociatiilor si fundatiilor, precum si de pe registrele uniunilor si federatiilor, aflate la grefa acestora.

Art. 85. – Persoanele juridice de utilitate publica – asociatii, fundatii sau alte organizatii de acest fel infiintate prin legi, ordonante, decrete-lege, hotarari ale Guvernului sau prin orice alte acte de drept public nu intra sub incidenta prevederilor prezentei ordonante, ci raman supuse reglementarilor speciale care stau la baza infiintarii si functionarii lor.

Art. 86. – Pe data intrarii in vigoare a prezentei ordonante se abroga Legea nr. 21/1924 pentru persoanele juridice (Asociatii si Fundatii), publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.27 din 6 februarie 1924, cu modificarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.

PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISARESCU

Contrasemneaza:

p. Ministru de stat, ministrul justitiei,
Flavius Baias,
secretar de stat

Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes

Bucuresti, 30 ianuarie 2000.
Nr. 26.

Declinare de raspundere: Textele actelor normative publicate in aceasta rubrica nu au caracter oficial.

Textul actului publicat in M.Of. nr. 200/9 mai. 2000

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

TITLUL I
Dispozitii generale

Art. 1. – (1) Prezenta lege reglementeaza organizarea si functionarea sistemului national de educatie fizica si sport in Romania.

(2) In sensul prezentei legi, prin educatie fizica si sport se intelege toate formele de activitate fizica menite, printr-o participare organizata sau independenta, sa exprime sau sa amelioreze conditia fizica si confortul spiritual, sa stabileasca relatii sociale civilizate si sa conduca la obtinerea de rezultate in competitii de orice nivel.

(3) Termenii folositi in textul legii au semnificatia stabilita in anexa care face parte integranta din prezenta lege.

Art. 2. – (1) Educatia fizica si sportul sunt activitati de interes national sprijinite de stat.

(2) Statul recunoaste si stimuleaza actiunile organizatorice si de promovare a educatiei fizice si sportului, desfasurate de autoritatile administratiei publice si, dupa caz, de organismele neguvernamentale de profil in invatamant, in structuri ale apararii nationale, ordinii publice, sigurantei nationale, in sanatate, in societati comerciale, precum si in alte sectoare ale vietii sociale, potrivit reglementarilor legale.

(3) Educatia fizica si sportul cuprind urmatoarele activitati: educatia fizica, sportul pentru toti, sportul de performanta, exercitiile fizice practicate cu scop de intretinere, profilactic sau terapeutic.

(4) Statul garanteaza exercitarea functiilor sectorului public si ale sectorului particular in domeniile educatiei fizice si sportului, in conformitate cu principiile colaborarii responsabile dintre toti factorii interesati.

(5) Practicarea educatiei fizice si sportului este un drept al persoanei, fara nici o discriminare, garantat de stat. Exercitarea acestui drept este libera si voluntara si se realizeaza independent sau in cadrul structurilor sportive asociative.

(6) Statul recunoaste si garanteaza persoanei fizice si juridice dreptul la libera asociere in scopul constituirii structurilor sportive.

Art. 3. – (1) Autoritatile administratiei publice, unitatile si institutiile de invatamant, institutiile sportive, precum si organismele neguvernamentale de profil au obligatia sa sprijine sportul pentru toti si sportul de performanta si sa asigure conditiile organizatorice si materiale de practicare a educatiei fizice si sportului in comunitatile locale.

(2) Autoritatile administratiei publice si institutiile prevazute la alin. (1) au obligatia sa asigure, cu prioritate, copiilor de varsta prescolara, tinerilor si persoanelor in varsta conditii pentru practicarea exercitiului fizic, in vederea integrarii sociale.

(3) Autoritatile administratiei publice au obligatia sa asigure conditii pentru practicarea educatiei fizice si sportului de catre persoane cu handicap fizic, senzorial, psihic si mixt, in scopul dezvoltarii personalitatii lor si integrarii in societate, precum si mijloacele care sa permita sportivilor cu handicap participarea la competitii nationale si internationale destinate lor.

TITLUL II
Organizarea educatiei fizice si sportului

CAPITOLUL I
Educatia fizica si sportul scolar si universitar

Art. 4. – Ministerul Educatiei Nationale organizeaza activitatea de educatie fizica si practicarea sportului in invatamantul preuniversitar si universitar.

Art. 5. – Educatia fizica scolara este disciplina obligatorie, prevazuta in planurile de invatamant cu un numar de ore diferentiat, conform curriculumului stabilit de comun acord intre Ministerul Tineretului si Sportului si Ministerul Educatiei Nationale.

Art. 6. – (1) Activitatea sportiva din unitatile si institutiile de invatamant se organizeaza in cadrul asociatiilor sportive scolare si universitare.

(2) Asociatiile sportive scolare si universitare sunt structuri sportive infiintate in conditiile prezentei legi, a caror activitate este coordonata de Federatia Sportului Scolar si Universitar.

(3) Federatia Sportului Scolar si Universitar, infiintata in conditiile legii, are urmatoarele atributii:

a) promovarea valentelor educative ale sportului;

b) initierea si organizarea de programe si actiuni de atragere a elevilor si studentilor la practicarea sportului;

c) coordonarea competitiilor sportive desfasurate in unitatile si institutiile de invatamant, organizate de asociatiile sportive scolare si universitare;

d) sprijinirea sau organizarea, dupa caz, a competitiilor locale, zonale si nationale ale reprezentativelor unitatilor si institutiilor de invatamant;

e) detinerea competentei exclusive pentru reprezentarea tarii la competitiile oficiale organizate sub egida federatiilor internationale ale sportului scolar si universitar.

(4) Organizarea si functionarea Federatiei Sportului Scolar si Universitar se stabilesc prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Tineretului si Sportului si de Ministerul Educatiei Nationale.

(5) Finantarea Federatiei Sportului Scolar si Universitar se face prin alocatii de la bugetul de stat, pe baza de programe, precum si prin venituri extrabugetare. Pentru sustinerea programelor de reprezentare la competitiile internationale oficiale, desfasurate sub egida federatiilor internationale ale sportului scolar si sportului universitar, Federatia Sportului Scolar si Universitar poate beneficia, cu prioritate, de alocatii guvernamentale.

(6) Participarea la sistemul competitional pentru elevii si studentii din unitatile si institutiile de invatamant se face exclusiv pe baza legitimatiei scolare/de student si a avizului medical la zi.

(7) Pentru elevii cu aptitudini sportive se pot organiza, in conditiile legii, clase, scoli si licee cu program sportiv, precum si cluburi sportive scolare.

(8) Toate unitatile de invatamant, de stat sau particulare, existente sau nou-infiintate, au obligatia sa dispuna sau sa aiba acces la bazele si instalatiile sportive, pentru a permite desfasurarea lectiilor de educatie fizica si practicarea sportului cu elevii si studentii.

(9) Bazele si instalatiile sportive proprii pot fi puse la dispozitie, gratuit sau cu plata, comunitatilor locale, persoanelor fizice sau juridice interesate, cu obligatia respectarii desfasurarii normale a programelor si activitatilor de invatamant si ale cluburilor sportive scolare si universitare.

(10) Sportul de performanta pentru elevi si studenti se organizeaza, de regula, in cadrul cluburilor sportive scolare si universitare. Elevii si studentii pot practica sportul de performanta si in alte cluburi sportive.

CAPITOLUL II
Educatia fizica militara si profesionala

Art. 7. – Educatia fizica militara este disciplina obligatorie, prevazuta in planul de instructie si invatamant. Ea se desfasoara sistematic si continuu, pe intreaga perioada a saptamanii, a procesului de instructie si invatamant, in limita a cel putin 3 ore saptamanal, fiind condusa de cadre militare sau civile de specialitate.

Art. 8. – Educatia fizica profesionala se organizeaza in domeniile de activitate care implica diferite forme de practicare a exercitiilor fizice, in scopul dezvoltarii si mentinerii unei bune conditii fizice. Educatia fizica profesionala este reglementata prin acte normative elaborate pentru domeniile interesate.

Art. 9. – Exercitiile fizice practicate cu scop profilactic sau terapeutic se structureaza diferentiat pe domenii, in functie de alte obiective urmarite, in afara celor specifice educatiei fizice si sportului. Ele pot fi de intretinere ori pentru tratamentul unor maladii sau corective.

CAPITOLUL III
Sportul pentru toti

Art. 10. – (1) Sportul pentru toti reprezinta un complex de activitati bazate pe practicarea libera a exercitiului fizic intr-un mediu curat si sigur, individual sau in grup, organizat ori independent.

(2) Sportul pentru toti este sprijinit de stat, de organizatii neguvernamentale si de structuri ale administratiei locale, in vederea mentinerii sanatatii, a recrearii si socializarii cetatenilor.

(3) Pentru coordonarea aplicarii Programului national “Sportul pentru toti” se constituie Comitetul Activitatilor Fizice Sportive pentru Sanatate, Educatie si Recreare, organism consultativ pe langa Secretariatul General al Guvernului, a carui organizare, functionare si componenta se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

Art. 11. – (1) Mijloacele financiare necesare pentru sustinerea subprogramelor derulate de Federatia Sportiva Nationala “Sportul pentru toti” se asigura de la bugetul de stat, sub forma de subventie acordata suplimentar Ministerului Tineretului si Sportului.

(2) Subprogramele propuse de celelalte institutii, care sunt aprobate anual de Comitetul Activitatilor Fizice Sportive pentru Sanatate, Educatie si Recreare, sunt finantate de la bugetele locale, din fonduri primite de la organismele internationale, din sponsorizari, donatii si legate, precum si din fonduri ale bugetului de stat, care vor fi prevazute cu destinatia pentru activitatea sportiva si de tineret.

CAPITOLUL IV
Sportul de performanta

Art. 12. – (1) Sportul de performanta constituie un factor esential pentru dezvoltarea sportiva pe plan national, indeplinind o importanta functie reprezentativa pentru Romania in competitiile sportive oficiale cu caracter international.

(2) Organele administratiei publice centrale cu atributii in sport si autoritatile administratiei publice locale asigura mijloacele necesare pentru pregatirea sportivilor de performanta, acordarea sprijinului stiintific si medical necesar, precum si pentru incadrarea lor in sistemul de educatie si deplina integrare sociala si profesionala.

(3) Pe timpul satisfacerii stagiului militar organele administratiei publice centrale de specialitate asigura sportivilor de performanta conditii pentru continuarea pregatirii, precum si pentru participarea la concursurile sportive interne si internationale.

Art. 13. – (1) Prin sportul de performanta se urmareste valorificarea aptitudinilor individului intr-un sistem organizat de selectie, pregatire si competitie, avand ca scop ameliorarea rezultatelor sportive, realizarea de recorduri si obtinerea victoriei.

(2) Sportivii de performanta sunt persoanele care practica sistematic si organizat sportul si participa in competitii cu scopul de a obtine victoria asupra partenerului, pentru autodepasire sau record.

(3) Pentru a participa la competitiile sportive oficiale locale sau nationale un sportiv de performanta trebuie sa fie legitimat la un club sportiv.

(4) Evidenta legitimarii si transferarea sportivilor sunt in competenta federatiilor sportive nationale, a ligilor profesioniste si a asociatiilor judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport, potrivit statutelor si regulamentelor federatiilor sportive nationale.

(5) Sistemul competitiilor sportive oficiale pe ramuri de sport este elaborat si organizat de federatiile sportive nationale, potrivit statutelor si regulamentelor acestora.

Art. 14. – (1) Sportivii de performanta pot fi amatori si nonamatori, conform prevederilor cuprinse in statutele si regulamentele federatiilor sportive nationale, in conditiile legii.

(2) Sportivii amatori sunt cei care, pentru practicarea sportului respectiv, nu au relatii contractuale de munca cu cluburile sau cu asociatiile sportive la care sunt legitimati.

(3) Sportivii nonamatori sunt cei care, pentru practicarea sportului respectiv, incheie, in conditiile legii, cu cluburile sau cu asociatiile sportive la care sunt legitimati:

a) o conventie civila de prestari de servicii;

b) un contract individual de munca pe baza caruia obtin licenta de sportiv profesionist, care le confera statutul de sportiv profesionist.

(4) Ramurile de sport, precum si conditiile de practicare a sportului profesionist se stabilesc prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Tineretului si Sportului, la propunerea federatiilor sportive nationale.

Art. 15. – (1) Autoritatile administratiei publice centrale si locale pot sprijini pregatirea sportiva, integrarea in sistemul de invatamant, integrarea sociala si profesionala a sportivilor de performanta, dupa caz, pe intreaga perioada a carierei sportive.

(2) In sensul prevederilor alin. (1), unitatile sau institutiile de invatamant asigura, dupa caz, pentru sportivii de performanta scutiri de frecventa, sesiuni de examene deschise si conditii de inscriere in invatamantul universitar, potrivit legii.

Art. 16. – Criteriile de clasificare a sportivilor de performanta se stabilesc prin regulamente elaborate de federatiile sportive nationale.

TITLUL III
Structurile administratiei publice pentru sport

CAPITOLUL I
Ministerul Tineretului si Sportului

Art. 17. – (1) Ministerul Tineretului si Sportului este organul administratiei publice centrale de specialitate care coordoneaza activitatea din domeniul educatiei fizice si sportului, cu exceptia cazurilor prevazute de prezenta lege.

(2) Fac exceptie de la prevederile alineatului precedent:

a) activitatea de educatie fizica si sport din unitatile si institutiile de invatamant, care se organizeaza cu respectarea prevederilor art. 4-6 si a celorlalte prevederi legale in vigoare;

b) activitatea de educatie fizica si sport din unitatile militare si de invatamant militar, care se organizeaza cu respectarea prevederilor art. 7 si a celorlalte prevederi legale in vigoare.

Art. 18. – (1) Ministerul Tineretului si Sportului se organizeaza si functioneaza potrivit legii si are urmatoarele atributii principale in domeniul sportului:

a) elaboreaza si sustine strategia generala a organizarii si dezvoltarii activitatii sportive si reprezinta interesele statului in raport cu federatiile de specialitate;

b) initiaza, elaboreaza si avizeaza, dupa caz, proiecte de acte normative in domeniul educatiei fizice si sportului;

c) elaboreaza normele generale de folosire a mijloacelor materiale aflate in administrarea sa si a mijloacelor financiare pentru activitatea sportiva, care provin din alocatii de la bugetul de stat;

d) conlucreaza cu ministerele si cu celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale, cu institutiile de cercetare si cu unitatile de invatamant si sanitare de specialitate pentru organizarea si dezvoltarea educatiei fizice si sportului;

e) conlucreaza cu Comitetul Olimpic Roman in finantarea si derularea programelor privind pregatirea si participarea sportivilor romani la Jocurile Olimpice, precum si pentru promovarea valentelor educative ale olimpismului;

f) administreaza patrimoniul sportiv din domeniul public al statului, incredintat Ministerului Tineretului si Sportului;

g) supravegheaza mentinerea destinatiei bazelor sportive din domeniul public sau privat al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale, precum si a celor care au apartinut domeniului public si au intrat in circuitul privat dupa 1989;

h) propune structura anuala a alocatiilor de la bugetul de stat;

i) repartizeaza bugetul activitatii sportive, constituit potrivit prezentei legi, pentru:

- activitatea proprie si cea a unitatilor din subordinea sa;

- federatiile sportive nationale si cluburile sportive care au calitatea de institutii de utilitate publica, in baza contractelor de finantare a obiectivelor si programelor sportive ale acestora;

- premierea performantelor deosebite obtinute la competitiile sportive internationale oficiale;

j) avizeaza afilierea federatiilor sportive nationale la federatiile sportive internationale si la alte foruri continentale sau mondiale si autorizeaza afilierea tuturor organizatiilor cu profil sportiv la forurile internationale de specialitate;

k) supravegheaza si controleaza respectarea de catre structurile sportive a dispozitiilor legale in vigoare si a prevederilor cuprinse in statutele si in actele de constituire a acestora;

l) organizeaza sau sprijina, potrivit legii, formarea, pregatirea profesionala si perfectionarea specialistilor din domeniul sportului, conlucrand in acest scop cu institutiile si cu organismele de specialitate din tara si din strainatate;

m) elaboreaza si aduce la indeplinire, in colaborare cu autoritatile administratiei publice locale, planurile de construire si de modernizare a bazelor si instalatiilor sportive, in vederea dezvoltarii sportului de performanta de interes national si international; avizeaza normativele tehnice in materie de baze si instalatii sportive;

n) recunoaste sau revoca, in sensul prezentei legi, existenta unei structuri sportive prin inscrierea, respectiv radierea acesteia din Registrul sportiv;

o) avizeaza constituirea structurilor sportive, inclusiv inscrierea ca persoane juridice a cluburilor sportive profesioniste organizate ca societati comerciale sportive pe actiuni, respectiv retrage avizul de functionare a acestora;

p) elaboreaza criteriile de acordare si atribuie distinctiile si titlurile sportive, altele decat cele stabilite prin lege;

q) sprijina organizarea si promovarea cercetarii stiintifice si asistentei medicale in domeniul sportiv;

r) autorizeaza desfasurarea pe teritoriul Romaniei a campionatelor mondiale, europene si regionale si participarea reprezentativelor nationale la campionatele mondiale si europene organizate in strainatate, precum si la campionatele regionale;

s) promoveaza masurile de prevenire, control si reprimare a folosirii substantelor interzise si a metodelor neregulamentare, destinate sa mareasca in mod artificial capacitatea fizica a sportivilor sau sa modifice rezultatele competitiilor;

s) adopta masuri pentru prevenirea si combaterea violentei la manifestarile sportive;

t) reprezinta interesele statului in diferite organe si organisme sportive internationale; negociaza si incheie acorduri, intelegeri, protocoale si alte documente de colaborare in domeniul sportului cu organisme de specialitate din alte tari, pe baza prevederilor legale in vigoare;

t) colaboreaza cu celelalte organe ale administratiei publice centrale cu atributii in domeniul sportului, pentru sustinerea sportului pentru toti si de performanta, asigurarea unei eficiente sporite pe linia supravegherii si controlului, exercitarii autoritatii disciplinare, formarii si perfectionarii specialistilor din domeniul sportului, pentru corelarea finantarii activitatii sportive, prevenirea violentei in sport si combaterea dopajului.

(2) Ministerul Tineretului si Sportului poate indeplini si alte atributii prevazute in actele normative in vigoare.

CAPITOLUL II
Directiile pentru tineret si sport judetene,
respectiv a municipiului Bucuresti

Art. 19. – (1) Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, sunt servicii publice descentralizate ale Ministerului Tineretului si Sportului, cu personalitate juridica.

(2) Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, sunt finantate de la bugetul de stat si din venituri extrabugetare.

(3) Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, colaboreaza cu autoritatile administratiei publice locale pentru organizarea si promovarea activitatilor sportive.

(4) Organizarea, functionarea si atributiile directiilor pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, se stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul Tineretului si Sportului.

Art. 20. – (1) Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, au urmatoarele atributii principale in domeniul sportului:

a) tin evidenta structurilor sportive din judet, prin inscrierea acestora in Registrul sportiv;

b) repartizeaza, pe baza de contract, subventiile pentru programele cluburilor sportive aflate in raza administrativteritoriala respectiva, alocate de organul administratiei publice centrale de specialitate pentru sport;

c) colaboreaza cu consiliile locale in scopul utilizarii eficiente a subventiilor acordate de la bugetele locale pentru activitatea sportiva de performanta in teritoriu;

d) elaboreaza si aduc la indeplinire, in colaborare cu autoritatile administratiei publice locale, planurile de construire si de imbunatatire a bazelor si instalatiilor sportive, in vederea dezvoltarii sportului in general si a sportului de performanta in teritoriu; subventioneaza unele programe speciale pentru sportivi, sectii sau echipe din raza administrativ-teritoriala;

e) colaboreaza cu inspectoratele scolare, unitatile de invatamant si cu institutiile de invatamant superior pentru organizarea si dezvoltarea sportului scolar si universitar, precum si pentru formarea si perfectionarea pregatirii profesionale a instructorilor sportivi;

f) initiaza masurile necesare pentru prevenirea violentei la manifestarile sportive organizate in raza lor teritoriala, precum si a dopajului in sport;

g) sprijina cu mijloace materiale si financiare practicarea sportului pentru toti;

h) indruma si controleaza din punct de vedere tehnicometodic si de specialitate structurile sportive din judet.

(2) Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, indeplinesc si alte atributii stabilite prin regulamentele aprobate de Ministerul Tineretului si Sportului si prin acte normative specifice domeniului lor de activitate.

TITLUL IV
Structurile sportive

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 21. – (1) In sensul prezentei legi, sunt considerate structuri sportive:

a) asociatiile sportive;

b) cluburile sportive, inclusiv cele organizate ca societati comerciale;

c) asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport;

d) ligile profesioniste;

e) federatiile sportive nationale;

f) Comitetul Olimpic Roman.

(2) Dreptul la libera asociere, in scopul constituirii unei structuri sportive, este un drept al persoanei fizice sau juridice.

(3) Ministerul Tineretului si Sportului organizeaza, in conditiile stabilite prin prezenta lege, evidenta structurilor sportive prin Registrul sportiv, atribuind fiecarei structuri inscrise un numar de identificare si Certificatul de identitate sportiva.

Art. 22. – (1) In sensul prezentei legi, structurile sportive sunt asociatii de drept privat, formate din persoane fizice sau juridice, constituite in scopul organizarii si administrarii unei activitati sportive si care au drept obiectiv promovarea uneia sau mai multor discipline sportive, practicarea acestora de catre membrii lor si participarea la activitatile si competitiile sportive.

(2) Pentru scopurile si in conditiile stabilite prin lege pot functiona cluburi sportive, persoane juridice de drept public organizate in subordinea organelor administratiei publice centrale sau locale.

Art. 23. – Toate structurile sportive, indiferent de scopul lor specific si de forma juridica, se inscriu in Registrul sportiv. Procedurile de inregistrare si de atribuire a Certificatului de identitate sportiva si a numarului de identificare se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Art. 24. – (1) Recunoasterea unei structuri sportive, in sensul prezentei legi, se dovedeste prin Certificatul de identitate sportiva, eliberat in conditiile prezentei legi.

(2) Structurile sportive oficial recunoscute se pot afilia dupa cum urmeaza:

a) la asociatiile judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport, constituite potrivit prevederilor art. 34, pentru participarea la competitiile oficiale locale;

b) la federatia sportiva nationala corespunzatoare, constituita potrivit prevederilor art. 35-41, pentru participarea la competitiile oficiale nationale sau internationale.

CAPITOLUL II
Asociatiile sportive

Art. 25. – (1) Asociatiile sportive sunt structuri sportive fara personalitate juridica. Asociatiile sportive fara personalitate juridica se pot constitui ca societati civile particulare, potrivit legislatiei in vigoare. Constituirea unei asociatii sportive fara personalitate juridica da dreptul acesteia la obtinerea unui certificat de identitate sportiva, precum si la afilierea la asociatia judeteana, pe ramura de sport corespunzatoare, in vederea participarii la competitiile sportive oficiale locale.

(2) Asociatii sportive se pot constitui si in cadrul institutiilor publice sau private, ca unitati fara personalitate juridica.

(3) In cadrul institutiilor publice sau private se poate constitui o singura asociatie sportiva ca unitate fara personalitate juridica.

CAPITOLUL III
Cluburi sportive

Art. 26. – (1) Cluburile sportive sunt structuri sportive cu personalitate juridica, constituite in conditiile legii.

(2) Cluburile sportive pot fi:

a) persoane juridice de drept privat, structuri fara scop lucrativ sau societati comerciale sportive pe actiuni;

b) persoane juridice de drept public.

Art. 27. – Cluburile sportive de drept privat, fara scop lucrativ, sunt persoane juridice nonprofit, constituite, in conditiile legii, ca structuri mono- sau polisportive.

Art. 28. – (1) Cluburile sportive au regim propriu de administrare si de gestionare a bugetului si a patrimoniului, aprobat de adunarile generale ale acestora, in conditiile legii.

(2) Cluburile sportive se supun in fiecare an verificarilor financiare, potrivit legii.

(3) Pentru instrainarea bazelor sportive realizate pe terenuri concesionate in scopuri exclusiv sportive sau pentru schimbarea destinatiei acestora este necesar acordul Ministerului Tineretului si Sportului.

(4) Cluburile sportive dispun de bunurile aflate in proprietatea lor, pot incheia contracte de imprumut si pot elibera titluri de credit, cu conditia ca aceste acte juridice sa fie incheiate pentru realizarea obiectului de activitate.

(5) In cazul dizolvarii unui club sportiv, patrimoniul sau net va fi indreptat spre realizarea unor activitati sportive, Ministerul Tineretului si Sportului urmand sa stabileasca destinatia sa concreta, la propunerea federatiei sportive nationale corespunzatoare.

(6) Cluburile sportive, indiferent de forma de organizare prevazuta de prezenta lege, vor respecta prevederile specifice din normele si regulamentele federatiilor nationale si, dupa caz, ale ligilor profesioniste din ramura de sport respectiva.

Art. 29. – (1) Cluburile sportive de drept public sunt persoane juridice, infiintate ca institutii publice in subordinea organelor administratiei de stat, si au drept obiect de activitate performanta, selectia, pregatirea si participarea la competitii interne si internationale.

(2) Cluburile sportive de drept public mono- sau polisportive se organizeaza si functioneaza dupa regulamente proprii. Acestea se bucura de drepturile conferite de lege, cu exceptia implicarii patrimoniale a autoritatii publice careia i se subordoneaza.

Art. 30. – Cluburile sportive de drept public pot primi spre administrare sau in folosinta gratuita imobilele care deservesc activitatea sportiva, baze si instalatii sportive. Bazele si instalatiile sportive primite spre administrare si folosinta sunt considerate patrimoniu sportiv si nu isi vor schimba destinatia sportiva fara aprobarea Ministerului Tineretului si Sportului.

Art. 31. – (1) Cluburile sportive, organizate ca societati comerciale sportive pe actiuni, sunt cluburi sportive profesioniste. Acestea au drept obiect de activitate participarea la competitii sportive profesioniste, promovarea si dezvoltarea activitatilor sportive, precum si alte activitati legate sau derivate din obiectul lor social.

(2) Cluburile sportive profesioniste se organizeaza numai pentru o singura disciplina sportiva.

(3) Cluburilor sportive profesioniste li se aplica regimul juridic al societatilor comerciale, cu particularitatile cuprinse in prezenta lege.

(4) Pentru participarea la competitiile sportive profesioniste cluburile sportive profesioniste trebuie sa se afilieze la federatia sportiva nationala respectiva si, dupa caz, la liga profesionista respectiva.

Art. 32. – (1) Capitalul social initial al cluburilor sportive profesioniste, constituite ca societati comerciale sportive pe actiuni prin reorganizarea actualelor cluburi sportive, va fi format din totalitatea patrimoniului net dobandit legal si existent la data constituirii societatii comerciale sportive pe actiuni, precum si prin aport in natura si in numerar.

(2) Sumele rezultate din vanzarea actiunilor, determinate pana la nivelul patrimoniului net existent, se varsa in contul federatiilor sportive, in vederea constituirii unor fonduri cu destinatie exclusiva pentru sport, crearii sau dezvoltarii infrastructurii nationale a ramurii sportive respective.

(3) Valoarea nominala a unei actiuni, precum si nivelul minim al capitalului social al cluburilor sportive profesioniste, constituite sau reorganizate in baza prezentei legi, se stabilesc potrivit dispozitiilor legale in vigoare.

(4) Transformarea cluburilor existente in societati comerciale sportive pe actiuni se face potrivit regulamentului de aplicare a prezentei legi.

(5) Pot fi actionari ai societatilor comerciale sportive pe actiuni persoane fizice si juridice romane, precum si persoane fizice si juridice straine. Participarea persoanelor fizice si juridice straine la capitalul social al cluburilor sportive profesioniste nu va depasi 49% din totalul actiunilor.

(6) Nici o persoana fizica sau juridica dintre cele mentionate la alin. (5) nu poate detine actiuni din capitalul social, in mod simultan, la doua sau mai multe societati comerciale sportive pe actiuni de la aceeasi ramura de sport.

(7) Statutul societatilor comerciale sportive pe actiuni nu va putea cuprinde nici o alta limitare pentru libera transmitere a actiunilor.

Art. 33. – Instrainarea bazelor sportive sau a instalatiilor destinate practicarii sportului, aflate in proprietatea societatii comerciale sportive pe actiuni, se face in conditiile legii, fara schimbarea destinatiei sportive.

CAPITOLUL IV
Asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti pe ramuri de sport

Art. 34. – (1) Asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti sunt persoane juridice de drept privat, avand drept scop organizarea activitatii in ramura de sport respectiva.

(2) Asociatiile judetene “Sportul pentru toti” si “Sportul pentru persoanele cu handicap” se constituie prin asocierea persoanelor fizice si juridice cu activitate in aceste domenii din fiecare judet.

(3) Dobandirea personalitatii juridice se face in conditiile legii, ca organizatie-asociatie fara scop lucrativ.

(4) Asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti pe ramuri de sport sunt constituite din sectiile asociatiilor si cluburilor sportive cuprinse in sistemul competitional judetean, afiliate si recunoscute de acestea.

(5) Obiectivele, drepturile si indatoririle asociatiilor judetene si ale municipiului Bucuresti pe ramuri de sport decurg din statutele si regulamentele federatiilor sportive nationale corespunzatoare, precum si din puterea delegata de catre acestea.

(6) La nivelul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti, se poate constitui, pentru o ramura de sport, o singura asociatie judeteana.

(7) Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, recunosc si sprijina asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti pe ramuri de sport, care functioneaza in raza lor teritoriala.

CAPITOLUL V
Federatiile sportive nationale

Art. 35. – (1) Federatiile sportive nationale sunt structuri sportive de interes national, constituite prin asocierea cluburilor sportive si asociatiilor judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport.

(2) Potrivit prezentei legi federatiile sportive nationale sunt persoane juridice de drept privat, de utilitate publica, autonome, neguvernamentale, apolitice si fara scop lucrativ.

(3) Dobandirea personalitatii juridice se face in conditiile legii.

Art. 36. – (1) Federatiile sportive nationale se vor constitui numai cu avizul expres al Ministerului Tineretului si Sportului.

(2) Pentru o ramura de sport se poate constitui, in conditiile legii, o singura federatie sportiva nationala.

(3) Prin exceptie, se pot constitui Federatia sportiva nationala “Sportul pentru toti” si Federatia sportiva nationala “Sportul pentru persoanele cu handicap”, ca persoane juridice de drept privat, de utilitate publica, avand ca membri persoane fizice si juridice cu activitate specifica in domeniu.

(4) Modificarea statutelor sau a actelor constitutive ale federatiilor sportive nationale este supusa procedurilor prevazute de lege, dupa ce s-a obtinut avizul expres al Ministerului Tineretului si Sportului.

(5) Federatiile sportive nationale se organizeaza si functioneaza in baza statutului propriu elaborat in conformitate cu prevederile prezentei legi si cu statutele federatiilor internationale corespondente.

(6) Infiintarea federatiilor sportive nationale sau modificarea statutelor si a actelor constituive ale acestora, fara respectarea dispozitiilor alin. (1) si (4), este nula de drept.

Art. 37. – (1) Federatiile sportive nationale au urmatoarele atributii principale:

a) elaboreaza strategia nationala de dezvoltare a ramurii de sport si controleaza aplicarea acesteia de catre membrii afiliati;

b) organizeaza activitatile si competitiile sportive oficiale la nivel national, in baza normelor si regulamentelor adoptate potrivit statutelor proprii;

c) organizeaza si coordoneaza intreaga activitate a arbitrilor pe ramuri de sport, privind formarea, perfectionarea continua, clasificarea si promovarea acestora, pe baza unui regulament propriu de functionare;

d) elaboreaza si realizeaza planurile de pregatire si de participare a sportivilor de performanta romani din cadrul reprezentativelor nationale la competitiile internationale;

e) exercita puterea disciplinara in termenii prevazuti de prezenta lege si potrivit statutelor si regulamentelor proprii;

f) organizeaza sau tuteleaza competitiile oficiale cu caracter international care au loc pe teritoriul Romaniei, cu avizul Ministerului Tineretului si Sportului;

g) colaboreaza cu Ministerul Tineretului si Sportului, cu Ministerul Educatiei Nationale si/sau cu institutiile din structurile acestora pentru formarea si perfectionarea specialistilor din domeniul sportului;

h) promoveaza masurile de prevenire si control al folosirii substantelor interzise si al metodelor neregulamentare, destinate sa mareasca in mod artificial capacitatea fizica a sportivilor sau sa modifice rezultatele competitiilor organizate direct la nivel national;

i) intreprind masuri pentru prevenirea si combaterea violentei, precum si pentru promovarea spiritului de fair-play si a tolerantei in activitatea sportiva.

(2) Federatiile sportive nationale asigura reprezentarea Romaniei in competitiile sportive si in organismele internationale la care sunt afiliate.

Art. 38. – (1) Federatiile sportive nationale se inscriu in Registrul sportiv, pentru obtinerea Certificatului de identitate sportiva.

(2) Federatiile sportive nationale se pot afilia la federatiile sportive internationale, la alte foruri europene sau mondiale, pe baza avizului dat de Ministerul Tineretului si Sportului.

Art. 39. – (1) Federatiile sportive nationale au organisme proprii de administrare si gestionare a bugetului si patrimoniului, constituite conform legii, precum si propriilor statute si regulamente.

(2) Federatiile sportive nationale se supun verificarilor financiare, potrivit legii si statutelor proprii.

(3) Federatiile sportive nationale dispun de bunurile aflate in proprietatea lor, pot incheia contracte de imprumut si pot elibera titluri de credit, cu conditia ca aceste acte juridice sa fie incheiate pentru realizarea obiectului de activitate.

(4) Federatiile sportive nationale pot greva sau instraina bunurile mobile sau imobile, finantate total sau partial din fonduri publice, prin programe, sau pot schimba destinatia acestora numai cu aprobarea Ministerului Tineretului si Sportului.

Art. 40. – In cazul dizolvarii unei federatii sportive nationale lichidarea patrimoniului se face potrivit dispozitiilor legale in vigoare.

Art. 41. – Federatia sportiva nationala “Sportul pentru toti” si Federatia sportiva nationala “Sportul pentru persoanele cu handicap” beneficiaza de drepturile si de obligatiile federatiilor sportive nationale si isi desfasoara activitatea pe baza de programe nationale, finantate prioritar de Guvern.

CAPITOLUL VI
Ligile profesioniste

Art. 42. – (1) Ligile profesioniste sunt structuri sportive constituite prin asocierea cluburilor sportive profesioniste pe ramuri de sport.

(2) Potrivit prezentei legi ligile profesioniste sunt persoane juridice de drept privat, autonome, neguvernamentale, apolitice si fara scop lucrativ.

(3) Dobandirea personalitatii juridice se face in conditiile legii.

(4) Ligile profesioniste, ca structuri sportive subordonate federatiilor sportive nationale, isi desfasoara activitatea in baza statutelor si regulamentelor proprii.

(5) Statutele si regulamentele ligilor profesioniste stabilesc competentele, drepturile si obligatiile acestora si sunt aprobate de federatiile sportive nationale respective.

(6) Infiintarea ligilor profesioniste ca structuri sportive si dobandirea personalitatii juridice se fac in conditiile legii, in baza acordului federatiei sportive nationale corespunzatoare si a avizului obligatoriu al Ministerului Tineretului si Sportului.

(7) Pentru o ramura de sport se poate constitui o singura liga nationala profesionista. Prin exceptie, se pot infiinta ligi profesioniste, pe niveluri competitionale, in cadrul aceleiasi ramuri de sport.

(8) Infiintarea de ligi profesioniste sau modificarea statutelor si a actelor constitutive ale acestora, fara respectarea prevederilor alineatelor precedente, este nula de drept.

(9) Ligile profesioniste au urmatoarele atributii:

a) organizeaza competitia oficiala profesionista in ramura de sport respectiva si la nivelul stabilit de federatia sportiva nationala;

b) controleaza si exercita puterea disciplinara asupra membrilor, in limitele stabilite de prezenta lege si de federatia sportiva nationala corespunzatoare;

c) negociaza si incheie contractele colective de munca, conform legii;

d) alte atributii acordate de federatiile sportive nationale corespunzatoare, in sensul lit. a).

CAPITOLUL VII
Comitetul Olimpic Roman

Art. 43. – (1) Comitetul Olimpic Roman este o asociatie de interes national care se organizeaza si functioneaza in baza statutului propriu elaborat in conformitate cu prevederile Chartei Olimpice si ale prezentei legi.

(2) Comitetul Olimpic Roman este persoana juridica de drept privat, de utilitate publica, autonoma, nonprofit, neguvernamentala, apolitica si fara scop lucrativ.

(3) Dobandirea personalitatii juridice se face in conditiile legii.

(4) Comitetul Olimpic Roman detine competenta exclusiva pentru reprezentarea tarii la Jocurile Olimpice si la celelalte programe organizate sub egida Comitetului International Olimpic sau a asociatiilor olimpice continentale. Comitetul Olimpic Roman este unicul detinator pe teritoriul Romaniei al drepturilor de folosire a insemnelor si a tuturor simbolurilor olimpice specificate in statutul propriu, in Charta Olimpica si in alte documente normative ale miscarii olimpice.

(5) Persoanele fizice sau juridice de pe teritoriul Romaniei nu pot folosi insemnele Comitetului International Olimpic, insemnele si emblema Comitetului Olimpic Roman decat cu acordul Comitetului Olimpic Roman si in limitele Chartei Olimpice. Litigiile generate de folosirea neautorizata a insemnelor olimpice sunt de competenta instantei romane.

(6) Comitetul Olimpic Roman organizeaza si coordoneaza activitatea Academiei Olimpice Romane, unitate aflata in subordinea sa, fara personalitate juridica, cu atributii in dezvoltarea si promovarea principiilor fundamentale ale olimpismului.

(7) Pentru realizarea obiectului sau de activitate Comitetul Olimpic Roman colaboreaza cu institutii guvernamentale si neguvernamentale, cu celelalte asociatii si organizatii de drept public sau privat. Comitetul Olimpic Roman organizeaza, coordoneaza si sustine financiar, in colaborare cu Ministerul Tineretului si Sportului, cu federatiile sportive nationale, cu Ministerul Educatiei Nationale si cu organe ale administratiei publice locale si centrale, activitatea centrelor olimpice nationale de pregatire a juniorilor.

(8) Sursele de finantare ale Comitetului Olimpic Roman pot fi:

a) alocatii bugetare;

b) venituri proprii;

c) alte surse.

(9) Nivelul alocatiilor bugetare, precum si categoriile de cheltuieli ce urmeaza sa fie finantate din acestea se aproba prin legile bugetare anuale.

(10) Comitetul Olimpic Roman poate beneficia, cu prioritate, de alocatii guvernamentale pentru indeplinirea programelor olimpice.

(11) Comitetul Olimpic Roman poate detine in proprietate, concesiune sau folosinta imobile, baze si instalatii sportive de interes national.

(12) Actiunile in justitie pentru valorificarea drepturilor de orice natura ale Comitetului Olimpic Roman sunt scutite de taxa de timbru.

CAPITOLUL VIII
Dispozitii comune

Art. 44. – Pentru inregistrarea cluburilor sportive si a asociatiilor judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport, in Registrul sportiv si pentru dobandirea Certificatului de identitate sportiva acestea trebuie sa faca dovada afilierii la federatiile sportive nationale corespunzatoare profilului de activitate al sectiilor pe ramurile de sport componente. In cazul cluburilor sportive profesioniste se vor aplica in mod corespunzator prevederile art. 31 alin. (4).

Art. 45. – (1) Structurile sportive detin exclusivitatea:

a) dreptului asupra imaginii de grup sau individuale, statica si in miscare a sportivilor lor in echipament de concurs si de reprezentare, cand participa la competitii in numele respectivei structuri;

b) dreptului de folosinta asupra siglei/emblemei proprii;

c) drepturilor de reclama, publicitate si de televiziune la competitiile pe care le organizeaza sau la care participa, dupa caz.

(2) Drepturile mentionate la alin. (1) pot fi cesionate de structurile sportive, in conditiile legii.

TITLUL V
Autoritatea disciplinara

Art. 46. – (1) Autoritatea disciplinara in sport se exercita deplin si legitim potrivit:

a) competentelor date de lege pentru exercitarea dreptului de supraveghere si control al structurilor sportive de catre organul administratiei publice centrale de specialitate pentru sport;

b) statutelor si regulamentelor federatiilor sportive nationale, asociatiilor judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport, ligilor profesioniste si Comitetului Olimpic Roman.

(2) Puterea disciplinara da titularilor legitimi, enumerati la alin. (1) lit. b), facultatea de a investiga si, dupa caz, de a sanctiona persoanele si institutiile in culpa.

Art. 47. – Modalitatea de exercitare a autoritatii disciplinare se realizeaza prin:

a) un sistem coerent de sanctiuni, corespunzator domeniilor respective, gradat, in functie de gravitatea faptelor;

b) diferentierea graduala a faptelor, aplicarea sanctiunilor, excluderea posibilitatii dublei sanctiuni pentru aceeasi fapta, excluderea retroactivitatii in aplicarea sanctiunilor si interdictia de a da sanctiuni pentru fapte savarsite anterior momentului comiterii faptei in cauza;

c) cauze sau imprejurari care scutesc, atenueaza sau agraveaza raspunderea faptuitorului si cerintele pentru stingerea sau suspendarea sanctiunii;

d) competentele privind cercetarea faptei, determinarea si aplicarea sanctiunii;

e) garantarea dreptului la aparare, stabilind caile de atac impotriva sanctiunilor aplicate.

Art. 48. – (1) Revocarea recunoasterii functionarii oricarei structuri sportive este de competenta Ministerului Tineretului si Sportului si se va produce in urmatoarele cazuri:

a) scopul sau obiectul de activitate al structurii sportive respective a devenit ilicit, contrar bunelor moravuri, ordinii publice si sigurantei nationale;

b) structura sportiva, fara a fi autorizata, urmareste un alt scop decat cel pentru care s-a constituit si pe care l-a declarat;

c) deciziile adunarii generale sunt luate cu incalcarea dispozitiilor statutare, actelor constitutive si ale legii;

d) revocarea de drept a recunoasterii functionarii, ca urmare a dizolvarii si lichidarii unei structuri sportive.

(2) Revocarea recunoasterii functionarii unei structuri sportive se face prin ordin al ministrului tineretului si sportului, pe baza constatarilor rezultate din supravegherea si controlul organelor enuntate la art. 46 si are ca efect, dupa caz, suspendarea temporara a Certificatului de identitate sportiva sau radierea din Registrul sportiv a structurii sportive respective.

(3) Impotriva ordinului de revocare a recunoasterii functionarii unei structuri sportive, cu exceptia situatiei prevazute la alin. (1) lit. d), cel care se considera nedreptatit se poate adresa instantei de judecata in termen de 30 de zile.

(4) De la data declansarii actiunii de atac mentionate la alin. (3) si pana la pronuntarea hotararii definitive a instantei de judecata ordinul de suspendare temporara a Certificatului de identitate sportiva sau de revocare a structurii sportive in cauza se suspenda.

(5) In cazul prevazut la alin. (1) lit. a) Ministerul Tineretului si Sportului sesizeaza instanta competenta, in vederea pierderii personalitatii juridice a structurii sportive.

TITLUL VI
Supraveghere si control

Art. 49. – (1) Ministerul Tineretului si Sportului exercita supravegherea si controlul tuturor structurilor sportive, potrivit prevederilor prezentei legi si regulamentului de aplicare a acesteia.

(2) Prin delegare, actiunea de supraveghere si control se poate exercita si de:

a) directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, pentru asociatiile si cluburile sportive din zona teritoriala;

b) federatiile sportive nationale, pentru cluburile sportive, asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport, ligile profesioniste si cluburile sportive profesioniste din ramura de sport respectiva.

Art. 50. – In intelesul prezentei legi, supravegherea si controlul nu pot substitui controlul propriu instituit de federatiile sportive nationale, asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport, precum si de asociatiile si cluburile sportive, ligile profesioniste si cluburile sportive profesioniste, potrivit statutelor si regulamentelor proprii.

TITLUL VII
Cercetarea stiintifica in domeniul educatiei fizice si sportului

Art. 51. – Cercetarea stiintifica in domeniul educatiei fizice si sportului urmareste:

a) ameliorarea programelor de educatie fizica si marirea eficientei sociale a sportului pentru toti;

b) ridicarea nivelului performantei sportive prin mijloacele specifice cercetarii;

c) fundamentarea metodico-stiintifica si medico-biologica a selectiei, antrenamentului si participarii sportivilor la competitii;

d) valorificarea rezultatelor cercetarii in educatie fizica si sport, in folosul tuturor categoriilor populatiei.

Art. 52. – (1) Programele de cercetare stiintifica pentru educatie fizica si sport, de interes national, se includ in Planul national de cercetare-dezvoltare si inovare.

(2) Finantarea si atribuirea programelor de cercetare stiintifica pentru educatie fizica si sport se fac in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

(3) Ministerul Educatiei Nationale si alte autoritati ale administratiei publice centrale pot initia si sustine programe de cercetare stiintifica in educatie fizica si sport, atribuite in conditiile legii.

Art. 53. – (1) Pentru asigurarea cadrului profesional de dezvoltare a cercetarii si asistentei stiintifice pentru educatie fizica si sport se infiinteaza Institutul National de Cercetare pentru Sport ca institutie publica, in subordinea Ministerului Tineretului si Sportului. Activitatea Institutului National de Cercetare pentru Sport este finantata din venituri extrabugetare si din alocatii acordate de la bugetul de stat pentru realizarea unor programe proprii ale Ministerului Tineretului si Sportului.

(2) Organizarea, functionarea si atributiile Institutului National de Cercetare pentru Sport se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

TITLUL VIII
Controlul si asistenta medicala in domeniul
educatiei fizice si sportului

Art. 54. – Controlul si asistenta medicala in activitati de educatie fizica si sport sunt obligatorii.

Art. 55. – (1) Practicarea exercitiilor fizice in forme organizate se realizeaza numai cu aviz medical.

(2) Pentru a participa la antrenamente si competitii sportivii legitimati trebuie sa efectueze controlul medical periodic si ori de cate ori este nevoie la unitatile de medicina sportiva.

(3) Participarea sportivilor legitimati la antrenamente si/sau inscrierea lor la competitiile sportive sunt conditionate de existenta avizului medical favorabil, eliberat numai de unitatile de medicina sportiva.

Art. 56. – (1) Ministerul Educatiei Nationale, in colaborare cu Ministerul Sanatatii, elaboreaza normele privind acordarea avizului medical necesar elevilor si studentilor in vederea participarii la lectiile de educatie fizica.

(2) Ministerul Tineretului si Sportului, in colaborare cu Ministerul Sanatatii, elaboreaza normele tehnice privind:

a) controlul medical al sportivilor;

b) asistenta medico-sportiva in complexurile sportive nationale, precum si in cantonamentele loturilor nationale si olimpice;

c) asistenta medicala la bazele sportive in timpul desfasurarii antrenamentelor si competitiilor.

Art. 57. – (1) Controlul si asistenta medicala de specialitate pentru persoanele care participa la activitatile sportive mentionate la art. 55 alin. (1) si (2) se acorda conform normelor tehnice elaborate de Ministerul Tineretului si Sportului si Ministerul Sanatatii.

(2) Ministerul Sanatatii realizeaza controlul si asistenta medicala a sportivilor prin:

a) Institutul National de Medicina Sportiva, ca unitate medicala de asistenta si cercetare medico-sportiva, pentru loturile nationale si olimpice;

b) policlinicile judetene de medicina sportiva, pentru toti sportivii din raza lor teritoriala;

c) cabinete medicale de specialitate, organizate in cadrul policlinicilor teritoriale, pentru sportivii din raza lor teritoriala;

d) cabinete medicale de specialitate, organizate in cadrul complexurilor sportive nationale si al cluburilor sportive, la antrenamente si competitii.

TITLUL IX
Formarea si perfectionarea specialistilor din
domeniul educatiei fizice si sportului

Art. 58. – Predarea educatiei fizice sau instruirea sportiva, in forme organizate, se asigura numai de persoane atestate in domeniu prin diplome sau certificate recunoscute, in conditiile legii.

Art. 59. – (1) Formarea licentiatilor in educatie fizica si sport, a profesorilor de educatie fizica, a antrenorilor, a managerilor si a kinetoterapeutilor se realizeaza in cadrul institutiilor de invatamant superior acreditate sau autorizate in conditiile legii.

(2) Antrenorii se pot forma si in cadrul scolilor postliceale de antrenori, acreditate sau autorizate in conditiile legii.

(3) Instructorii sportivi se formeaza in cadrul liceelor cu program sportiv, in conditiile legii. Instructorii sportivi se pot forma si prin cursuri organizate de directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si de alte persoane juridice interesate, in conditiile legii.

(4) Standardele de evaluare in domeniul educatiei fizice si sportului, in vederea acreditarii sau autorizarii unitatilor, institutiilor de invatamant, a cursurilor de pregatire si perfectionare profesionala a adultilor, se stabilesc de organismele abilitate prin lege, in colaborare cu Ministerul Tineretului si Sportului si, dupa caz, cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.

Art. 60. – (1) Formarea continua a specialistilor cu studii superioare se face in conditiile legii. Formarea continua a antrenorilor se face prin cursuri de perfectionare si stagii de pregatire, organizate de federatiile sportive nationale impreuna cu institutiile de invatamant superior acreditate sau autorizate in conditiile legii.

(2) Sistemul de clasificare si promovare a antrenorilor se stabileste prin statutul antrenorului, aprobat prin hotarare a Guvernului.

Art. 61. – (1) Absolventii institutiilor de invatamant superior, ai scolilor postliceale de antrenori, acreditate sau autorizate, pot obtine carnetul de antrenor pe baza licentei, diplomei sau a certificatului de absolvire, dupa caz, care atesta specializarea in ramura de sport respectiva.

(2) Carnetul de antrenor se elibereaza, la cerere, de federatia sportiva nationala si confera titularului drepturile si obligatiile prevazute in statutul si in regulamentele federatiei.

(3) Carnetul de antrenor atesta ocupatia de antrenor, care se va exercita in conditiile legii.

Art. 62. – In activitatea de educatie fizica si sport, pe langa profesorii cu diploma de licenta sau de absolvire, antrenorii, instructorii si managerii din domeniu, pot functiona ca specialisti si alte persoane calificate pentru asistenta medicala, cercetare si asistenta stiintifica, organizare si conducere tehnica, precum si pentru alte ocupatii complementare specificate in regulamentul de aplicare a prezentei legi.

TITLUL X
Protectia sociala a sportivilor de performanta

Art. 63. – Sportivii de performanta beneficiaza de drepturile de asigurare sociala, de asistenta sociala, de asigurare sociala de sanatate, precum si de drepturile ce li se cuvin de la fondurile private de pensii, in conditiile legii.

Art. 64. – (1) Sportivul de performanta care a obtinut o medalie de aur, argint sau de bronz in probele individuale sau pe echipe din cadrul jocurilor olimpice sau o medalie de aur la campionatele mondiale si europene de seniori probe olimpice are dreptul, la cerere si cu confirmarea Ministerului Tineretului si Sportului, la o renta viagera.

(2) Renta viagera prevazuta la alin. (1) reprezinta echivalentul a 1,5 salarii medii brute pe economie.

(3) Pentru stabilirea rentei viagere se utilizeaza salariul mediu brut pe economie comunicat de Comisia Nationala pentru Statistica pentru luna anterioara celei in care se face plata drepturilor.

(4) Renta viagera se acorda incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care sportivul se retrage din activitate, dar nu mai devreme de data intrarii in vigoare a prezentei legi.

(5) In functie de nivelul performantei sportive, din renta viagera, calculata potrivit prevederilor alin. (2), drepturile lunare se acorda din 1,5 salarii medii brute pe economie, dupa cum urmeaza:

a) – 100% pentru prima medalie de aur obtinuta la jocurile olimpice;

a) – 80% pentru prima medalie de argint obtinuta la jocurile olimpice sau pentru prima medalie de aur obtinuta la campionatele mondiale;

a) – 70% pentru prima medalie de bronz obtinuta la jocurile olimpice sau pentru prima medalie de aur obtinuta la campionatele europene;

b) 50% din valoarea indemnizatiei corespunzatoare cuvenite potrivit lit. a) pentru urmatoarele medalii de aur obtinute la jocurile olimpice, campionatele mondiale sau campionatele europene.

(6) Pentru sportivii care cumuleaza titlul de campion olimpic si cel de campion mondial sau european ori titlul de campion mondial cu cel european renta viagera acordata pentru cea mai buna performanta se cumuleaza cu cea pentru performanta inferioara, potrivit nivelurilor prevazute la alin. (5) lit. b).

(7) Fondurile necesare pentru plata drepturilor prevazute in prezentul articol se aloca de la bugetul de stat si se platesc de Ministerul Tineretului si Sportului.

(8) Modalitatile de plata a drepturilor prevazute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului tineretului si sportului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(9) Renta viagera prevazuta in prezentul articol se plateste lunar in lei si nu este impozabila.

(10) In perioada revenirii in activitate ca sportiv activ plata rentei viagere se suspenda.

Art. 65. – (1) Sportivii legitimati care participa in competitii incluse in calendarul intern sau international sportiv sunt obligati, dupa caz, sa posede asigurarea medicala de sanatate in caz de accidente.

(2) Asigurarea medicala de sanatate in caz de accidente se realizeaza astfel:

a) de cluburile si asociatiile sportive, pentru sportivii acestora;

b) de federatiile sportive nationale, pentru componentii loturilor nationale;

c) de Comitetul Olimpic Roman, pentru componentii loturilor, calificati la jocurile olimpice.

Art. 66. – Sportivii profesionisti, asociati in sindicate pe ramuri de sport, beneficiaza si de celelalte drepturi conferite de Legea nr. 54/1991 cu privire la sindicate.

TITLUL XI
Finantarea activitatii sportive

Art. 67. – (1) Veniturile, indiferent de sursa, si cheltuielile de orice natura ale oricarei structuri sportive sunt cuprinse intr-un buget anual propriu.

(2) Administrarea bugetului anual de venituri si cheltuieli se face astfel:

a) potrivit competentelor stabilite in statutele si regulamentele structurilor sportive de drept privat, pentru veniturile proprii;

b) potrivit conditiilor stabilite prin contractele incheiate intre parti, pentru sumele acordate de organele administratiei publice centrale si locale, pentru finantarea programelor structurilor sportive de drept privat fara scop lucrativ, de utilitate publica;

c) in conditiile prevazute de normele privind finantele publice, pentru alocatiile de la bugetul de stat si bugetele locale, acordate de organele administratiei publice centrale si locale structurilor sportive de drept public, precum si pentru veniturile proprii ale acestora.

(3) Bugetul anual cuprinde la partea de venituri, dupa caz:

a) venituri proprii, precum si sume destinate finantarii unor programe sportive de utilitate publica;

b) sume acordate de organele administratiei publice centrale si locale pentru finantarea pe baza de programe a structurilor sportive de drept privat, fara scop lucrativ, de utilitate publica;

c) alocatii de la bugetul de stat si de la bugetele locale, acordate structurilor sportive de drept public de organele administratiei publice centrale sau locale;

d) alte surse.

(4) Bugetul anual al structurilor sportive se aproba dupa cum urmeaza:

a) de adunarile generale, pentru structurile sportive de drept privat;

b) de organele administratiei publice centrale sau locale, dupa caz, prin care se acorda alocatiile de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, pentru structurile sportive de drept public.

(5) Structurile sportive fara scop lucrativ sunt scutite de impozite si taxe locale.

(6) Soldurile anuale rezultate din executia bugetului structurilor sportive de drept public se reporteaza in anul urmator.

Art. 68. – (1) Veniturile obtinute din activitatea structurilor sportive fara scop lucrativ, care sunt neeconomice, nu sunt impozabile si includ:

a) cotizatiile si contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor;

b) taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare;

c) donatiile si sumele sau bunurile primite prin sponsorizare;

d) dobanzile si dividendele obtinute din plasarea disponibilitatilor realizate din asemenea venituri;

e) veniturile obtinute din reclama si publicitate, cu exceptia celor realizate prin unitatile specializate in acest domeniu;

f) veniturile pentru care se datoreaza impozit pe spectacole;

g) veniturile obtinute din valorificarea bunurilor aflate in patrimoniul acestora;

h) veniturile obtinute din vize, taxe si penalitati sportive;

i) indemnizatiile obtinute din participarea la competitiile si demonstratiile sportive;

j) indemnizatiile obtinute din transferurile sportivilor.

(2) Structurile sportive cu personalitate juridica fara scop lucrativ sunt scutite de impozitul pe profit atunci cand utilizeaza cel putin 80% din veniturile obtinute din orice sursa in scopul realizarii obiectivelor pentru care au fost autorizate, inclusiv pentru cheltuieli de investitii si dotari, precum si pentru cheltuieli de functionare.

(3) Societatile comerciale sportive pe actiuni sunt scutite de orice impozite fata de bugetul de stat si fata de bugetele locale pentru activitatile economice legate exclusiv de obiectul lor social, in conditiile prevazute la art. 31 alin. (1), astfel:

a) 100% pe o perioada de un an calendaristic de la data adoptarii acestei forme de organizare, respectiv data emiterii certificatului de inmatriculare de catre registrul comertului;

b) 50% pentru inca 2 ani calendaristici urmatori perioadei prevazute la lit. a).

(4) Profitul obtinut de societatile comerciale sportive pe actiuni din alte activitati comerciale, care este destinat in exclusivitate finantarii activitatilor sportive, este scutit de impozit, in conditiile prevazute la alin. (3).

(5) Sunt considerate cheltuieli deductibile fiscal si cele realizate pentru promovarea si dezvoltarea activitatilor sportive neprofesioniste din propria structura.

Art. 69. – (1) Structurile sportive, in conditiile prezentei legi, pot beneficia de sume de la bugetul de stat si de la bugetele locale, inclusiv pentru finantarea de programe sportive de utilitate publica. Aceste sume se asigura pe baza de contracte incheiate intre structurile sportive respective si organele administratiei publice centrale sau locale, dupa caz.

(2) Contractul va cuprinde prevederi cu privire la: obiectul si volumul activitatilor specifice, parametrii sportivi de realizat, suma stabilita pentru finantarea programelor, defalcata pe obiective, activitati si naturi de cheltuieli, obligatiile si responsabilitatile partilor. Regimul de gestionare a sumelor astfel primite si controlul financiar se fac in conditiile legii.

(3) Prevederile contractului au putere deplina pentru cele doua parti, constituindu-se in norme cu caracter tehnic, financiar si administrativ.

(4) Structurile sportive de drept public pot beneficia si de alte surse de venituri, astfel:

a) cotizatiile si contributiile banesti sau in natura ale simpatizantilor;

b) donatiile si sumele sau bunurile primite prin sponsorizari;

c) veniturile obtinute din reclama si publicitate;

d) veniturile pentru care se datoreaza impozite pe spectacole;

e) veniturile obtinute din valorificarea bunurilor aflate in patrimoniul acestora;

f) indemnizatiile obtinute din participarea la competitiile si demonstratiile sportive;

g) indemnizatiile obtinute din transferurile sportivilor.

(5) Veniturile obtinute din activitatile structurilor sportive de drept public se gestioneaza si se utilizeaza la nivelul structurilor sportive respective, pentru realizarea scopului si obiectului de activitate, fara varsaminte la bugetul de stat si fara afectarea alocatiilor de la bugetul de stat.

Art. 70. – (1) Ministerul Tineretului si Sportului isi asigura sursele pentru finantarea activitatilor sportive din:

a) alocatii de la buget, stabilite de administratia publica centrala si locala;

b) venituri provenite din incasarile Regiei Autonome “Loteria Nationala”, stabilite potrivit legii;

c) 1% din taxele si accizele aplicate la nivel national pentru tigari si bauturi alcoolice;

d) donatii si sponsorizari;

e) alte venituri, in conditiile legii;

f) sumele ramase din exercitiul financiar precedent.

(2) Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, isi asigura sursele pentru finantarea activitatilor sportive de interes local din:

a) alocatia bugetara anuala stabilita de administratia publica centrala si locala;

b) 30% din impozitele pe spectacolele sportive desfasurate pe teritoriul judetului respectiv;

c) 15% din valoarea de piata a bazelor sportive dezafectate sau carora li s-a schimbat destinatia, aflate in proprietatea structurilor sportive de drept privat de pe teritoriul judetului respectiv;

d) donatii si sponsorizari;

e) alte venituri, in conditiile legii;

f) sumele ramase din exercitiul financiar precedent.

Art. 71. – (1) Sursele de finantare a federatiilor sportive nationale provin din:

a) sume destinate finantarii programelor sportive proprii si inscrise in contractele incheiate cu organele administratiei publice centrale sau locale, dupa caz;

b) venituri obtinute din activitati economice realizate in legatura cu scopul si obiectul de activitate ale acestora;

c) cotizatii, taxe, contributii, penalitati, potrivit prevederilor statutelor si regulamentelor proprii;

d) donatii si sponsorizari;

e) 20% din incasarile realizate din pronosticurile sportive, ca urmare a utilizarii de competitii de gen pentru ramura respectiva, organizate in campionatele nationale din alte tari, de federatiile si organismele sportive internationale, precum si in “Cupa Romaniei”;

f) minimum 10% din indemnizatiile de transferuri interne si internationale ale sportivilor, care se constituie in sursa de finantare a activitatii sportive pentru copii si juniori;

g) alte venituri, in conditiile legii;

h) sume ramase din exercitiul financiar precedent.

(2) Sursele de finantare a cluburilor sportive provin din:

a) alocatii de la bugetul de stat si bugetele locale acordate cluburilor sportive de drept public de catre organele administratiei publice centrale sau locale in subordinea carora se afla, dupa caz;

b) sume destinate finantarii programelor sportive ale cluburilor sportive de drept privat si inscrise in contractele incheiate cu directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, sau cu organele administratiei publice locale, dupa caz;

c) venituri obtinute din activitati economice realizate in legatura directa cu scopul si obiectul de activitate ale acestora;

d) cotizatii, contributii si penalitati aplicate membrilor sai, sportivilor, antrenorilor si celorlalti tehnicieni, potrivit statutelor si regulamentelor proprii;

e) sume obtinute din transferurile sportivilor;

f) donatii si sponsorizari;

g) alte venituri, in conditiile legii;

h) sume ramase din exercitiul financiar precedent.

(3) Sursele de finantare a asociatiilor sportive fara personalitate juridica se asigura prin:

a) aportul membrilor;

b) repartizarea unor sume pentru activitatea sportiva din bugetul de venituri si cheltuieli al institutiilor sau unitatilor in cadrul carora s-au constituit;

c) alte surse.

Art. 72. – Sursele de finantare a asociatiilor judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport, se asigura din:

a) sume destinate finantarii programelor sportive proprii si inscrise in contractele incheiate cu directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, sau cu organe ale administratiei publice locale, dupa caz;

b) cotizatii, taxe, contributii, penalitati, potrivit statutelor si regulamentelor proprii;

c) veniturile obtinute din activitatile economice realizate in legatura cu scopul si obiectul de activitate ale acestora;

d) donatii si sponsorizari;

e) alte venituri, in conditiile legii;

f) sume ramase din exercitiul financiar precedent.

Art. 73. – (1) Cluburile sportive profesioniste organizate ca societati comerciale sportive pe actiuni realizeaza venituri proprii din activitatile prevazute la art. 31 alin. (1).

(2) Gestionarea patrimoniului propriu si exercitiul financiar al cluburilor sportive profesioniste se conduc potrivit reglementarilor aplicabile pentru societatile comerciale.

Art. 74. – Sursele de finantare a ligilor profesioniste, pe ramuri de sport, provin din:

a) cotizatii, taxe, contributii, penalitati, potrivit statutelor si regulamentelor proprii;

b) veniturile obtinute din activitatile realizate in legatura directa cu statutul si obiectul de activitate ale acestora;

c) donatii si sponsorizari;

d) 20% din incasarile nete ramase dupa deducerea taxei asupra jocurilor la sistemele de pronosticuri sportive, organizate cu utilizarea competitiei sportive profesioniste respective;

e) 5% din incasarile rezultate din vanzarea biletelor de intrare la competitiile sportive oficiale organizate de liga;

f) 2% din incasarile rezultate din contractele incheiate de cluburile sportive profesioniste pentru reclama, publicitate si drepturi TV;

g) alte venituri, in conditiile legii;

h) sume ramase din exercitiul financiar precedent.

Art. 75. – Sursele de finantare a Comitetului Olimpic Roman se constituie din:

a) alocatii de la bugetul de stat;

b) timbrul olimpic, reprezentand 10% din valoarea tuturor biletelor de acces la manifestarile sportive;

c) venituri provenite din incasarile Regiei Autonome “Loteria Nationala”, stabilite potrivit legii;

d) donatii si legate;

e) sponsorizari;

f) venituri realizate din acordarea dreptului de folosinta a emblemei Comitetului Olimpic Roman;

g) contributii din partea Comitetului International Olimpic si a Solidaritatii Olimpice;

h) venituri din organizarea si exploatarea pronosticurilor si pariurilor sportive, in conditiile legii;

i) alte venituri, conform legislatiei in vigoare;

j) sume ramase din exercitiul financiar precedent;

k) o patrime din sumele realizate potrivit art. 70 alin. (1) lit. c).

Art. 76. – Ministerul Tineretului si Sportului, Comitetul Olimpic Roman si federatiile sportive nationale sunt scutite de la plata taxelor vamale pentru importul, precum si de la plata T.V.A. pentru achizitiile de pe piata interna, de echipament sportiv si materiale sportive, instalatii si aparatura specifica, necesare activitatii de pregatire, reprezentare si participare a sportivilor si echipelor componente ale loturilor sportive nationale si olimpice la competitiile internationale oficiale: jocuri olimpice, campionate si cupe mondiale si europene.

Art. 77. – Sportivii, antrenorii, tehnicienii si alti specialisti prevazuti la art. 62 sunt scutiti de plata impozitelor asupra veniturilor realizate din premii, prime si indemnizatii sportive, astfel:

a) 100% ca urmare a realizarii obiectivelor de inalta performanta:

- clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale si jocurile olimpice;

- calificarea si participarea la campionatele mondiale, campionatele europene si jocurile olimpice, pentru jocurile sportive;

- participarea la fazele superioare ale competitiilor europene intercluburi, incepand cu optimile de finala;

b) 100% pentru primele si indemnizatiile sportive acordate in vederea pregatirii si participarii la competitiile internationale oficiale de catre loturile reprezentative ale Romaniei.

TITLUL XII
Baza materiala pentru activitatea sportiva

Art. 78. – (1) In sensul prezentei legi baza materiala sportiva cuprinde totalitatea terenurilor si spatiilor, precum si amenajarile, instalatiile si constructiile care sunt destinate organizarii si desfasurarii activitatii de educatie fizica si sport.

(2) Bunurile mentionate la alin. (1) apartin, dupa caz, proprietatii publice sau private.

(3) Administrarea bazei materiale pentru activitatea sportiva, care apartine domeniului public sau privat al statului, se face in conditiile legii.

Art. 79. – (1) Schimbarea destinatiei sau desfiintarea unor baze sportive apartinand domeniului public sau privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale se va putea face numai cu aprobarea Ministerului Tineretului si Sportului si cu garantia construirii altor baze sportive similare.

(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica, dupa caz, si societatilor comerciale care dobandesc active patrimoniale destinate activitatii sportive ce au apartinut statului.

Art. 80. – (1) Baza materiala pentru activitatea sportiva, aflata in patrimoniul statului si in folosinta fostului Consiliu National pentru Educatie Fizica si Sport la data de 22 decembrie 1989, se reintegreaza in patrimoniul succesorului in drepturi, Ministerul Tineretului si Sportului.

(2) Predarea-preluarea se face pe baza de protocol. Justa despagubire se acorda, dupa caz, de Guvern. In acelasi timp se reintegreaza fara plata si imobilele care, conform art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990, cu modificarile si completarile ulterioare, au trecut in patrimoniul unor societati comerciale, indiferent de statutul capitalului social al acestora. Reintegrarea se face pe baza de protocol.

(3) Inchirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor disponibile temporar, aflate in patrimoniul Ministerului Tineretului si Sportului, se face pe baza de contract incheiat in conditiile legii, cu revizuirea anuala a acestuia, numai in conformitate cu metodologia stabilita prin ordin al ministrului tineretului si sportului.

(4) Inchirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor, in conditiile alin. (3) se face cu prioritate pentru activitati sportive.

(5) Detinatorii de bunuri prevazute la alin. (1) si (2), care urmeaza sa fie reintregate in patrimoniul Ministerului Tineretului si Sportului, sunt obligati sa puna la dispozitie imputernicitilor Ministerului Tineretului si Sportului toate documentele care atesta proprietatea, evidentele contabile, precum si documentele necesare in vederea inregistrarii. Ministerul Tineretului si Sportului, prin imputernicitii sai, va actiona in justitie persoanele juridice sau fizice care refuza semnarea protocoalelor si predarea documentelor de proprietate. Aceste actiuni sunt scutite de taxa de timbru.

(6) Inscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile apartinand Ministerului Tineretului si Sportului se face in cartea funciara, cu scutirea de la plata taxelor prevazute de lege.

(7) Actiunile in justitie formulate de Ministerul Tineretului si Sportului si de directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea prevederilor alin. (1) si (2) sunt scutite de taxa de timbru.

(8) In conditiile alin. (7) si alte organe ale administratiei publice centrale si locale pot face reintegrarea bazei materiale proprii pentru activitate sportiva.

(9) Ministerul Tineretului si Sportului administreaza baza materiala proprie prin complexurile sportive nationale, unitatile judetene de administrare a bazelor sportive si cluburile sportive de drept public din subordinea Ministerului Tineretului si Sportului, in conditiile legii.

(10) Complexurile sportive nationale sunt persoane juridice, infiintate prin hotarare a Guvernului ca institutii publice in subordinea Ministerului Tineretului si Sportului. Obiectul de activitate al acestora il constituie administrarea bazei materiale destinate cu prioritate pregatirii loturilor nationale si olimpice, precum si organizarii competitiilor sportive de nivel national si international. Complexurile sportive nationale se organizeaza si functioneaza pe baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului tineretului si sportului.

(11) Unitatile judetene pentru administrarea bazelor sportive sunt persoane juridice, infiintate prin hotarare a Guvernului ca institutii publice in subordinea directiilor pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti. Obiectul de activitate al acestora consta in administrarea bazelor sportive de interes national de pe teritoriul judetului respectiv sau al municipiului Bucuresti. Unitatile judetene pentru administrarea bazelor sportive se organizeaza si functioneaza pe baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului tineretului si sportului.

(12) Sursele de finantare a complexurilor sportive nationale si a unitatilor judetene de administrare a bazelor sportive provin din:

a) alocatii de la bugetul de stat;

b) venituri obtinute din activitati economice realizate in legatura cu scopul si cu obiectul de activitate ale acestora;

c) donatii si sponsorizari;

d) alte venituri, in conditiile legii;

e) sume ramase din exercitiul financiar precedent.

(13) Veniturile obtinute din activitatea complexurilor sportive nationale si a unitatilor judetene de administrare a bazelor sportive se gestioneaza si se utilizeaza integral la nivelul unitatilor respective, pentru realizarea scopului si obiectului de activitate, fara varsaminte la bugetul de stat si fara afectarea alocatiilor de la bugetul de stat.

(14) Comitetul Olimpic Roman si federatiile sportive nationale, ca persoane juridice fara scop lucrativ, de utilitate publica, pot primi in folosinta gratuita, pe termen limitat, bunuri imobile din patrimoniul statului si al unitatilor administrativ-teritoriale.

(15) Patrimoniul din domeniul public al statului, aflat la data intrarii in vigoare a prezentei legi in administrarea Ministerului Tineretului si Sportului si care nu este administrat potrivit prevederilor alin. (9)-(11), poate fi transferat in domeniul public al comunelor, oraselor sau judetelor, dupa caz, in conditiile legii.

Art. 81. – (1) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa includa in planurile de urbanism si amenajare rurala suprafete de teren pentru construirea de baze sportive destinate educatiei fizice si sportului comunitar.

(2) Autoritatile administratiei publice locale pot contribui la intretinerea, modernizarea si dezvoltarea bazei materiale pentru activitatea sportiva, in conditiile legii.

Art. 82. – Ministerul Tineretului si Sportului, Comitetul Olimpic Roman, federatiile sportive nationale si cluburile sportive care detin bazele sportive nautice au dreptul de folosinta gratuita si prioritara a luciului de apa pentru activitatea de pregatire si competitionala.

Art. 83. – Regimul de gestionare si administrare a bunurilor mobile si imobile, achizitionate ca urmare a derularii unor programe sportive, se reglementeaza pe baza contractului incheiat intre parti.

TITLUL XIII
Prevenirea violentei in sport
si lupta impotriva dopajului

Art. 84. – (1) Activitatea sportiva in Romania se organizeaza pornindu-se de la principiul asigurarii unui climat civilizat, de fair-play si sportivitate in toate locurile in care se desfasoara astfel de actiuni.

(2) Modalitatile concrete de actiune in acest domeniu, pe plan national si local, se stabilesc avandu-se in vedere prevederile Conventiei europene privind violenta si iesirile necontrolate ale spectatorilor cu ocazia manifestarilor sportive, in special la meciurile de fotbal.

Art. 85. – (1) Se infiinteaza Comisia Nationala de Actiune impotriva Violentei in Sport, ca organism de reglementare, control si supraveghere, format din reprezentanti ai administratiei publice centrale, reprezentanti ai federatiilor sportive nationale, reprezentanti ai ligilor profesioniste si reprezentanti ai directiilor pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.

(2) Comisia Nationala de Actiune impotriva Violentei in Sport are, in principal, urmatoarele atributii:

a) stabileste normele obligatorii privind organizarea spectacolelor si manifestarilor sportive si de prevenire a violentei cu ocazia desfasurarii acestora;

b) supravegheaza si controleaza modul in care normele obligatorii sunt respectate si aplicate de organizatorii de spectacole sportive si de administratorii de baze sportive in cadrul carora se desfasoara aceste spectacole;

c) stabileste si aplica sanctiuni, altele decat cele cuprinse in statutele si in regulamentele structurilor sportive;

d) ia masuri pentru prevenirea violentei fizice exercitate in timpul pregatirii sportivilor.

(3) Organizarea si functionarea Comisiei Nationale de Actiune Impotriva Violentei in Sport se stabilesc prin regulament aprobat prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Tineretului si Sportului.

Art. 86. – (1) Structurile sportive de orice nivel, sportivii si tehnicienii isi vor defasura activitatea pornind de la excluderea utilizarii mijloacelor si metodelor care sporesc in mod artificial performantele sportive si prejudiciaza sanatatea sportivilor si etica sportiva.

(2) Pentru prevenirea utilizarii si pentru eliminarea dopajului din activitatea sportiva Ministerul Tineretului si Sportului si Comitetul Olimpic Roman sustin Programul national antidoping, conform prevederilor Conventiei antidoping a Consiliului Europei.

(3) Programul national antidoping cuprinde masuri referitoare la:

a) constituirea Comisiei Nationale Antidoping;

b) constituirea si functionarea laboratorului de control doping;

c) normele tehnice privind organizarea si desfasurarea controlului doping si sanctiunile care se vor aplica pe linie de sport persoanelor dovedite ca sunt implicate in cazuri de dopaj.

TITLUL XIV
Sanctiuni

Art. 87. – Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage raspunderea disciplinara, materiala, civila, contraventionala sau penala, dupa caz.

Art. 88. – Constituie contraventie urmatoarele fapte, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni:

a) incalcarea dispozitiilor art. 13 alin. (3), prin admiterea de catre organizatori a participarii la competitiile sportive oficiale inscrise in calendarele federatiilor sportive nationale pe ramuri de sport;

b) participarea la activitatile sportive organizate a sportivilor care nu prezinta avizul medical, conform prevederilor art. 55;

c) prezentarea unor declaratii sau documente inexacte in baza carora s-a operat inscrierea la competitii potrivit prevederilor lit. a) este sanctionabila cu amenda, daca, potrivit legii, fapta nu constituie infractiune;

d) ingradirea de catre detinatorii de baze sportive a accesului celor indreptatiti sa le utilizeze;

e) organizarea manifestarilor sportive fara a asigura conditiile prevazute prin regulamentul federatiei sportive nationale respective;

f) administrarea necorespunzatoare a bazelor si a instalatiilor sportive de catre detinatorii acestora sau de catre cei carora li s-a recunoscut un drept de folosinta asupra lor, sanctionabila cu amenda, potrivit legii, daca fapta nu constituie infractiune;

g) refuzul de a se supune controlului instituit prin prezenta lege sau de a prezenta avizele si autorizatiile de functionare;

h) neaducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse anterior, precum si a solicitarilor legale ale Ministerului Tineretului si Sportului.

Art. 89. – (1) Contraventiile prevazute la art. 88, savarsite de persoanele fizice si persoanele juridice, se sanctioneaza dupa cum urmeaza:

a) cu amenda de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei, pentru persoane juridice, si cu amenda de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevazute la art. 88 lit. a)-c);

b) cu amenda de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei, pentru persoane juridice, si cu amenda de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevazute la art. 88 lit. d)-f);

c) cu amenda de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei, pentru persoane juridice, si cu amenda de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevazute la art. 88 lit. g) si h).

(2) Cuantumul amenzilor se actualizeaza prin hotarare a Guvernului.

Art. 90. – In cazul savarsirii repetate a contraventiilor prevazute la art. 88, pe langa amenda se vor aplica si sanctiunile specifice autoritatii disciplinare in sport, stabilite potrivit prevederilor art. 47.

Art. 91. – (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 89 se fac de:

a) inspectorii din cadrul Ministerului Tineretului si Sportului;

b) directorii directiilor pentru tineret si sport judetene sau/si a municipiului Bucuresti, pentru structurile sportive din raza administrativ-teritoriala aferenta;

c) alte persoane imputernicite prin ordin al ministrului tineretului si sportului.

(2) Persoanele abilitate mentionate la alin. (1) constata incalcarile legii si aplica sanctiuni in raport cu gravitatea lor, pa baza de proces-verbal. Amenzile se constituie in alte venituri la bugetul Ministerului Tineretului si Sportului.

Art. 92. – Contraventiilor prevazute in prezenta lege le sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu exceptia art. 25-27.

Art. 93. – Nerespectarea dispozitiilor art. 34 alin. (6) ale art. 36 alin. (2) si ale art. 42 alin. (7) determina nulitatea actului de infiintare a structurii sportive in culpa.

TITLUL XV
Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 94. – In termen de 180 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi structurile sportive existente se vor reorganiza potrivit prevederilor acesteia.

Art. 95. – Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu prevederile legale in vigoare pentru persoanele juridice asociatii si fundatii -, ale Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si ale Decretului nr.31/1954 privind persoanele fizice si persoanele juridice.

Art. 96. – In termen de 90 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei Ministerul Tineretului si Sportului elaboreaza si propune spre aprobare Guvernului regulamentul de punere in aplicare a dispozitiilor prezentei legi.

Art. 97. – (1) Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi orice dispozitie contrara se abroga.

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 27 martie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
ION DIACONESCU

Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 27 martie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

p. PRESEDINTELE SENATULUI,
ULM NICOLAE SPINEANU

Bucuresti, 28 aprilie 2000.
Nr. 69.

DEFINITII

In sensul prezentei legi, urmatorii termeni se definesc astfel:

a) baza sportiva – amenajare specifica ce cuprinde constructii si instalatii destinate activitatii de educatie fizica si sport;

b) Registrul sportiv – document care evidentiaza situatia inregistrarii structurilor sportului in ordine cronologica si care are doua componente: subregistrul structurilor sportive fara personalitate juridica si subregistrul structurilor sportive cu personalitate juridica;

c) Certificat de identitate sportiva – act oficial prin care se atesta calitatea de structura sportiva;

d) licenta de sportiv profesionist – document care atesta existenta unui raport juridic determinat intre un sportiv si un club sportiv profesionist si care este eliberat de o federatie sportiva nationala;

e) oficiali sportivi – persoanele a caror activitate conduce la organizarea si administrarea activitatii sportive de agrement, recreative si competitionale, aflate in relatie cu structura sportiva pe baza de contract de munca, conventie civila de prestari de servicii sau voluntariat.